Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Până la sfârșitul anului, toate centrele de transfuzii din țară vor fi modernizate. „Este greu să îi ceri omului să doneze sânge într-o hrubă”

În urmă cu câțiva ani, majoritatea centrelor de transfuzii din România arătau atât de rău încât nu erau puțin donatorii care, după ce le călcaseră pragul, se gândeau să nu mai revină niciodată. Pereți coșcoviți, băi insalubre, săli de așteptare fără scaune. 

Centrul de Transfuzii de la Alba Iulia înainte de renovare

Ancăi Ștefan, președinte al Asociației React, și Angelei Galeța, președinte al Fundației Vodafone România, le-a rămas în minte o imagine de la Centrul de Transfuzii din Alba Iulia. Aceea a unei mâini de donator ieșind dintr-un zid, în timp ce, de partea cealaltă a peretelui asistenta recolta sângele. „Aplicau respectiva metodă pentru ca donatorului să nu i se facă rău”, povestesc ele.

Centrul de Transfuzii din Arad, înainte și după renovare

„O șansă la viață”

În urmă cu nouă ani, Asociația React demara, cu sprijinul Fundației Vodafone România, o campanie prin care să încurajeze donarea de sânge. Răspunsul a fost impresionant: mesajul a fost preluat de toate canalele media, a fost difuzat în prime time de către marile televiziuni. Însă mobilizarea copleșitoare a românilor a născut o altă problemă. „Oamenii făceau cozi și ne sunau directorii centrelor de transfuzii și ne spuneau să oprim spotul pentru că nu fac față. Am vrut să vedem ce înseamnă acel nu fac față și am mers la centre. Acolo am început să înțelegem”, spune Anca Ștefan. 

Un milion de euro investiți în modernizarea centrelor de transfuzii

Atunci a devenit clar de ce mulți dintre oamenii care veneau să doneze se temeau să se mai întoarcă vreodată. „Dotarea precară era unul dintre principalele motive pentru care oameni nu voiau să doneze sânge. Aspectul neprimitor al centrelor punea sub semnul întrebării calitatea și siguranța întregului proces de donare”, arată Angela Galeța.

Centrul de transfuzii de la Constanța înainte și după

„Este greu să îi ceri omului să doneze sânge într-o hrubă. Se gândește: Dacă acest loc arată cum arată, de unde or veni acele?”, continuă ea. 

Reprezentanții React și ai Fundației Vodafone și-au propus atunci, în cadrul programului „O șansă pentru viață” să renoveze și să doteze cu aparatură medicală toate centrele de transfuzii din țară. Au început, în 2014, cu cel de la București, iar în 2014 și 2015 au reușit să renoveze încă opt. Apoi încă zece în 2016 și 2017. Până la sfârșitul anului, vor fi modernizate încă 24 de centre din țară, dintre care opt vor fi renovate. Investiția totală în modernizarea tuturor celor 42 de centre de transfuzii din țară se va ridica, în final, la aproximativ un milion de euro.

„Odată cu renovarea fiecărui centru, procentul donatorilor crește cu 10%”, a văzut Angela Galeța. 

Însă este important ca donatorii să doneze cu regularitate. „Sângele nu e doar un lichid. Sângele se transformă în preparate sanguine și fiecare pacient are nevoie punctuală de anumite preparate. Sunt pacienți care au nevoie de trombocite, iar o pungă de trombocite se face din patru pungi de sânge normal. E nevoie de minimum patru donatori, care au minimum trei donări anterioare la activ pentru fiecare pungă de trombocite. Pentru un singur pacient care are nevoie o dată de trombocite, am nevoie de patru pacienți fideli”, atrage atenția Anca Ștefan.

Apoi este nevoie de un management bun al stocurilor de sânge, iar pentru acest lucru este nevoie de un sistem informatic care să îți arate în fiecare moment cât sânge ai. „O pungă de trombocite poate fi stocată doar patru zile. Nu ai cum să o ții mai mult de patru zile, dacă nu ai folosit-o, trebuie să o arunci”, continuă ea. 

Peste 620.000 de donatori de sânge și pacienți au beneficiat până acum de schimbările produse în centrele de transfuzie sanguină în urma renovării și dotării lor cu echipament medical. Dintre ei, mai mult de 414.000 de pacienți au primit sângele de care aveau nevoie pentru transfuzii. Ca rezultat al programului „O șansă pentru viață", centrele de transfuzie sanguină din România au înregistrat în 2016 o scădere a mediei de vârstă a donatorilor la nivel național, pentru prima dată după 1989. La ora actuală, 30% din sângele donat provine de la donatori tineri fideli, iar 54% dintre donatorii din țară donează în centre modernizate, afirmă inițiatorii proiectului.

„Oamenii nu au de ce să se teamă să doneze sânge. 400 de mililitri pot părea mult, dar reprezintă foarte puțin pentru organismul uman. Sângele se reface ca volum în câteva ore, sacă donatorul consumă o jumătate de litru de apă. Iar din punct de vedere al calității, sângele se reface în două săptămâni, deci nu există niciun risc în ceea ce privește donarea de sânge”, spune Anca Ștefan.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult

 Mândra Chic

Povestea Mândra Chic începe cu un moment aparent banal, dar care a schimbat totul. Alina Zară își amintește scena de acum mai bine de 15 ani: mătușa Cornelia răsfoia un număr al revistei Vogue, unde a văzut „o rochie de dantelă de Miuccia Prada” ...

Citește mai mult

Foto CTP

130 de milioane de accesări, atât fac pe net postările care zic ce bine i-ar fi fost României dacă Ceaușescu ar fi rămas președinte după `89. Blocuri de locuințe fără număr, autostrăzi, hidrocentrale, fabrici de avioane și televizoare românești, metrouri la Cluj, Timișoara și Iași, țară suverană. Nenumărați tineri iau de bune toate astea.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon telefon mobil -

Atunci când achiziționăm anumite bunuri prin intermediul firmei, este important să înțelegem beneficiile fiscale potențiale, dar și limitele legale. Trebuie subliniat de la început că nu orice cheltuială poate fi justificată pe o societate comercială; Codul Fiscal prevede că achizițiile trebuie să fie direct legate de desfășurarea activității și de domeniul de activitate al firmei. foto: Maria Kraynova / imageBROKER / Profimedia

Citește mai mult