Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Până la sfârșitul anului, toate centrele de transfuzii din țară vor fi modernizate. „Este greu să îi ceri omului să doneze sânge într-o hrubă”

În urmă cu câțiva ani, majoritatea centrelor de transfuzii din România arătau atât de rău încât nu erau puțin donatorii care, după ce le călcaseră pragul, se gândeau să nu mai revină niciodată. Pereți coșcoviți, băi insalubre, săli de așteptare fără scaune. 

Centrul de Transfuzii de la Alba Iulia înainte de renovare

Ancăi Ștefan, președinte al Asociației React, și Angelei Galeța, președinte al Fundației Vodafone România, le-a rămas în minte o imagine de la Centrul de Transfuzii din Alba Iulia. Aceea a unei mâini de donator ieșind dintr-un zid, în timp ce, de partea cealaltă a peretelui asistenta recolta sângele. „Aplicau respectiva metodă pentru ca donatorului să nu i se facă rău”, povestesc ele.

Centrul de Transfuzii din Arad, înainte și după renovare

„O șansă la viață”

În urmă cu nouă ani, Asociația React demara, cu sprijinul Fundației Vodafone România, o campanie prin care să încurajeze donarea de sânge. Răspunsul a fost impresionant: mesajul a fost preluat de toate canalele media, a fost difuzat în prime time de către marile televiziuni. Însă mobilizarea copleșitoare a românilor a născut o altă problemă. „Oamenii făceau cozi și ne sunau directorii centrelor de transfuzii și ne spuneau să oprim spotul pentru că nu fac față. Am vrut să vedem ce înseamnă acel nu fac față și am mers la centre. Acolo am început să înțelegem”, spune Anca Ștefan. 

Un milion de euro investiți în modernizarea centrelor de transfuzii

Atunci a devenit clar de ce mulți dintre oamenii care veneau să doneze se temeau să se mai întoarcă vreodată. „Dotarea precară era unul dintre principalele motive pentru care oameni nu voiau să doneze sânge. Aspectul neprimitor al centrelor punea sub semnul întrebării calitatea și siguranța întregului proces de donare”, arată Angela Galeța.

Centrul de transfuzii de la Constanța înainte și după

„Este greu să îi ceri omului să doneze sânge într-o hrubă. Se gândește: Dacă acest loc arată cum arată, de unde or veni acele?”, continuă ea. 

Reprezentanții React și ai Fundației Vodafone și-au propus atunci, în cadrul programului „O șansă pentru viață” să renoveze și să doteze cu aparatură medicală toate centrele de transfuzii din țară. Au început, în 2014, cu cel de la București, iar în 2014 și 2015 au reușit să renoveze încă opt. Apoi încă zece în 2016 și 2017. Până la sfârșitul anului, vor fi modernizate încă 24 de centre din țară, dintre care opt vor fi renovate. Investiția totală în modernizarea tuturor celor 42 de centre de transfuzii din țară se va ridica, în final, la aproximativ un milion de euro.

„Odată cu renovarea fiecărui centru, procentul donatorilor crește cu 10%”, a văzut Angela Galeța. 

Însă este important ca donatorii să doneze cu regularitate. „Sângele nu e doar un lichid. Sângele se transformă în preparate sanguine și fiecare pacient are nevoie punctuală de anumite preparate. Sunt pacienți care au nevoie de trombocite, iar o pungă de trombocite se face din patru pungi de sânge normal. E nevoie de minimum patru donatori, care au minimum trei donări anterioare la activ pentru fiecare pungă de trombocite. Pentru un singur pacient care are nevoie o dată de trombocite, am nevoie de patru pacienți fideli”, atrage atenția Anca Ștefan.

Apoi este nevoie de un management bun al stocurilor de sânge, iar pentru acest lucru este nevoie de un sistem informatic care să îți arate în fiecare moment cât sânge ai. „O pungă de trombocite poate fi stocată doar patru zile. Nu ai cum să o ții mai mult de patru zile, dacă nu ai folosit-o, trebuie să o arunci”, continuă ea. 

Peste 620.000 de donatori de sânge și pacienți au beneficiat până acum de schimbările produse în centrele de transfuzie sanguină în urma renovării și dotării lor cu echipament medical. Dintre ei, mai mult de 414.000 de pacienți au primit sângele de care aveau nevoie pentru transfuzii. Ca rezultat al programului „O șansă pentru viață", centrele de transfuzie sanguină din România au înregistrat în 2016 o scădere a mediei de vârstă a donatorilor la nivel național, pentru prima dată după 1989. La ora actuală, 30% din sângele donat provine de la donatori tineri fideli, iar 54% dintre donatorii din țară donează în centre modernizate, afirmă inițiatorii proiectului.

„Oamenii nu au de ce să se teamă să doneze sânge. 400 de mililitri pot părea mult, dar reprezintă foarte puțin pentru organismul uman. Sângele se reface ca volum în câteva ore, sacă donatorul consumă o jumătate de litru de apă. Iar din punct de vedere al calității, sângele se reface în două săptămâni, deci nu există niciun risc în ceea ce privește donarea de sânge”, spune Anca Ștefan.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult