Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pătratul Iohannis

Credeam că cele 3 aruncări, paltonul aruncat pe capotă, „Ghinion!”-ul aruncat tuturor dascălilor din această țară care n-au 6 case, precum și replica pe care mi-a aruncat-o la despărțire după prima și singura întâlnire cu subsemnatul înainte de a ajunge președinte, „Nu știu dacă România e pregătită pentru mine!” sunt cele mai puternice amintiri care mă țin departe de omul Iohannis. Ceea ce nu înseamnă că asta ar afecta comentariile mele politice în legătură cu persoana președintelui – atât de rece și detașat n-am scris nici de Iliescu, nici de Constantinescu sau Băsescu.

Iată însă că dl Iohannis îmi descoperă acum o altă fațetă a personalității sale, cea didactică și pedagogică. De 19 ani încoace, catedra sa de profesor de Fizică la liceul Brukenthal din Sibiu este blocată. Folosindu-se de o lege în vigoare, care prevede un drept, nu o obligație să facă asta, după ce a devenit primar al Sibiului, și-a rezervat postul pentru când va reveni din demnitatea publică.

Și n-a mai revenit.

Pentru primul mandat ca edil al Sibiului, am înțeles – era vorba de 4 ani. Dar apoi, dl Iohannis a candidat din nou și a câștigat – încă 4 ani. Atunci mi s-ar fi părut corect să elibereze catedra – 8 ani fără profesor titular este prea mult.

Cum sună, însă, 14 ani? Căci, în 2014, dl Iohannis era în continuare primar și probabil că nu-și mai amintea nici fețele ultimilor săi elevi.

Ceea ce, firește, nu l-a împiedicat să candideze la președinție și să câștige. Încă 5 ani, în care liceul nu a putut angaja decât suplinitori, în care tineri profesori au fost împiedicați să ocupe postul, iar elevii – s-au adunat deja generații – au fost lipsiți de un titular la Fizică.

În clipa de față, Klaus Iohannis candidează cu șanse mari la al doilea mandat. După încă un cincinal, va ieși la pensie, nu se mai poate întoarce la liceu. Trăgând o linie roșie groasă, se va împlini un sfert de veac în care politicianul Iohannis a desființat un post de profesor de Fizică.

Ceea ce arată, după părerea mea, cât de mult a prețuit dl Iohannis această meserie. Un profesor adevărat se gândește în primul rând la elevi, la cel pe mâna căruia îi va lăsa atunci când, dintr-un motiv sau altul, va trebui să plece. Klaus Iohannis nici măcar nu a catadicsit să anunțe vacantarea postului, cu care oricum n-a avut și nu mai avea ce face. În schimb, a conceput programe prezidențiale revoluționare pentru Educație...

Nu știu dacă prof. Iohannis își mai amintește legea lui Newton. Forța de atracție dintre două corpuri scade cu pătratul distanței dintre ele. În cazul domnului președinte, repulsia crește odată ce te apropii prea mult de pătratul Iohannis. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Foto CTP

L-am criticat pe președintele Dan pentru declarații și gesturi pe care le-am considerat greșite sau nepotrivite. Totul, în termeni raționali, strict cu materialul clientului, căci altfel nu știu. Însă un răspuns al domniei-sale, în interviul acordat ziarului Le Monde, m-a lăsat bouche bée. Rațiunea subsemnatului se dovedește neputincioasă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Uniunea Europeană 2025

Să fim realiști, dragi cititori: în 2025, cu un război care mușcă din estul continentului, cu tarife americane care ne lovesc exporturile și cu o Chină care are posibilitatea de a cumpăra Europa pe bucăți, Uniunea Europeană arată ca un uriaș cu picioare de lut. Avem 27 de state, fiecare cu ambițiile ei așa-zis suveraniste, care se ceartă pe nimicuri în timp ce lumea se reconfigurează sub ochii noștri. Soluția? O federație adevărată, cu o monedă unică pentru toți, cu politici externe și fiscale comune și cu o armată comună. Datele oficiale, de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Eurobarometrul arată clar: cetățenii vor asta, economia o cere, iar securitatea o impune. Foto: Profimedia

Citește mai mult