Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Pătratul Iohannis

Credeam că cele 3 aruncări, paltonul aruncat pe capotă, „Ghinion!”-ul aruncat tuturor dascălilor din această țară care n-au 6 case, precum și replica pe care mi-a aruncat-o la despărțire după prima și singura întâlnire cu subsemnatul înainte de a ajunge președinte, „Nu știu dacă România e pregătită pentru mine!” sunt cele mai puternice amintiri care mă țin departe de omul Iohannis. Ceea ce nu înseamnă că asta ar afecta comentariile mele politice în legătură cu persoana președintelui – atât de rece și detașat n-am scris nici de Iliescu, nici de Constantinescu sau Băsescu.

Iată însă că dl Iohannis îmi descoperă acum o altă fațetă a personalității sale, cea didactică și pedagogică. De 19 ani încoace, catedra sa de profesor de Fizică la liceul Brukenthal din Sibiu este blocată. Folosindu-se de o lege în vigoare, care prevede un drept, nu o obligație să facă asta, după ce a devenit primar al Sibiului, și-a rezervat postul pentru când va reveni din demnitatea publică.

Și n-a mai revenit.

Pentru primul mandat ca edil al Sibiului, am înțeles – era vorba de 4 ani. Dar apoi, dl Iohannis a candidat din nou și a câștigat – încă 4 ani. Atunci mi s-ar fi părut corect să elibereze catedra – 8 ani fără profesor titular este prea mult.

Cum sună, însă, 14 ani? Căci, în 2014, dl Iohannis era în continuare primar și probabil că nu-și mai amintea nici fețele ultimilor săi elevi.

Ceea ce, firește, nu l-a împiedicat să candideze la președinție și să câștige. Încă 5 ani, în care liceul nu a putut angaja decât suplinitori, în care tineri profesori au fost împiedicați să ocupe postul, iar elevii – s-au adunat deja generații – au fost lipsiți de un titular la Fizică.

În clipa de față, Klaus Iohannis candidează cu șanse mari la al doilea mandat. După încă un cincinal, va ieși la pensie, nu se mai poate întoarce la liceu. Trăgând o linie roșie groasă, se va împlini un sfert de veac în care politicianul Iohannis a desființat un post de profesor de Fizică.

Ceea ce arată, după părerea mea, cât de mult a prețuit dl Iohannis această meserie. Un profesor adevărat se gândește în primul rând la elevi, la cel pe mâna căruia îi va lăsa atunci când, dintr-un motiv sau altul, va trebui să plece. Klaus Iohannis nici măcar nu a catadicsit să anunțe vacantarea postului, cu care oricum n-a avut și nu mai avea ce face. În schimb, a conceput programe prezidențiale revoluționare pentru Educație...

Nu știu dacă prof. Iohannis își mai amintește legea lui Newton. Forța de atracție dintre două corpuri scade cu pătratul distanței dintre ele. În cazul domnului președinte, repulsia crește odată ce te apropii prea mult de pătratul Iohannis. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult