Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Patronii IMM-urilor se opun creșterii contribuțiilor sociale pentru angajații part-time

Patronii IMM-urilor solicită sesizarea Curții Constituționale împotriva ordonanței guvernului care vizează creșterea contribuțiilor sociale pentru angajații part-time.

CNIPMMR enumeră într-un comunicat motivele pentru care nu susţine instituirea plăţii obligatorii a contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori la nivelul salariului minim brut în plată în cazul în care câştigul lunar brut este sub nivelul salariului minim brut pe țară în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial.

Patronii IMM-urilor atrag atenția că pe piaţa forţei de muncă sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. Noua reglementare pe piaţa muncii ar duce, în opinia lor, la disponibilizarea persoanelor angajate part-time.

Pe de altă parte, nu a fost realizat Testul IMM, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situaţia creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă.

În situaţia existenţei unui contract de muncă cu normă întreagă, dacă salariatul are absenţe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voinţa angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuţii sociale la valoarea salariului minim brut, deşi salariatul nu îşi respectă programul de muncă, arată comunicatul CNIPMM. Astfel are loc o creștere a fiscalităţii pe forţa de muncă pentru angajatori deoarece aceștia nu beneficiază de munca salariatului 8 ore, ci doar o fracţiune din aceasta perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să plătească pentru contribuții sociale pentru 8 ore, adaugă sursa menționată.

Ideea că măsura va combate munca la negru nu este fundamentată, spun patronii IMM-urilor. 

„Deşi sunt scutiţi elevii şi studenţii până la 26 de ani, această măsură va afecta tinerii NEETS (tineri cu vârste de 16-24 de ani care nu mai sunt încadrați în învățământ și nici nu au serviciu - n.r.) , care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare, adică exact segmentul cu rata somajului cea mai ridicată, respectiv 24%”, arată sursa menționată.

„Textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie”, subliniază CNIPMM şi solicită Avocatului Poporului „să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult