Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Pe câmp cu robotul Nero. Cum se face agricultură cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație

Ana Maria Stancu

Ne amintim de beneficiile digitalizării când vorbim despre cumpărături, documente administrative, școală la distanță, plăți online sau orașe inteligente. Însă acestea sunt doar o parte dintre domeniile care au avantaje de pe urma tehnologiei digitale. Mulți viticultori din România primesc, de pildă, astăzi, centralizat, pe ecranul dispozitivelor lor date prețioase trimise de senzori din sol, drone din aer și sateliți. Iar acum, pot beneficia și de informațiile culese de pe frunze de un „câine”-robot pe nume Nero.

Un verișor mai mic și mai puțin costisitor de-al lui Spot, de la Boston Dynamics, Nero poate merge pe teren accidentat, poate urca trepte, se poate rostogoli și poate transporta echipament de supraveghere care să monitorizeze sănătatea viei. A fost adus în România de RobHUB, ca parte a colaborării cu un start-up de tehnologie în agricultură - Agricloud. 

„Ei au deja o soluție informatică, pe care o folosesc mai ales viile din România ca să monitorizeze recolta. Au deja 200 de clienți, pe 3-4, continente, iar 100 dintre aceștia sunt în România. Soluția le dă rapoarte despre starea strugurilor, despre cam când ar trebui recoltați, pe baza unor date furnizate din satelit, de senzorii din pământ și de drone. Nu toți strugurii se coc de pildă în același timp și e important să știi pe care trebuie să îi culegi primii. Cei de la Agricloud au ajuns la concluzia că le-ar mai trebui un dispozitiv care să colecteze date de la nivelul frunzelor”, spune Ana-Maria Stancu, fondatoarea RoboHUB, care l-a găsit în acest scop pe Nero.

Rolul lui este acela de a sesiza micile modificări de pe partea inferioară a frunzelor și a da alerte timpurii de boală, cu 20-30 de zile înainte ca aceasta să se instaleze. „Suntem în discuții cu un operator telecom din România pentru ca Nero să poată transmite date printr-o conexiune 5G”, explică ea.

Cu o autonomie de până la 2 ore și 30 de minute și un cost de 25.000 de euro, Nero poate fi folosit și pentru alte culturi de plante cu frunze late, iar Ana-Maria Stancu speră să îl vadă și în agricultura mare.

„Firmele mari de utilaje agricole, precum Titan și John Deere, își fac tractoare care au senzorii integrați”

Astăzi, agricultura începe să se bazeze din ce în ce mai mult pe tehnologie pentru a gestiona doza de impredictibil pe care o aduce natura. „Se folosesc senzori, stații meteo, date din GPS. Mai avem un scanner care poate să facă o radiografie a solului, care funcționează cu unde magnetice și poate să îți spună ce e în interior. Am văzut un raport pe o parcelă de pământ, apărea o zonă de culoare complet diferită - și-au dat seama că e acolo o conductă veche de nu știu când. Un astfel de scanner se poate pune pe orice mașină 4x4 sau pe orice utilaj. Firmele mari de utilaje agricole, precum Titan și John Deere, își fac tractoare care au senzorii integrați deja și care costă de la 400.000 de euro în sus”, spune fondatoarea RoboHUB.

În universități din întreaga lume sunt în teste roboți care ușurează și mai mult munca oamenilor, dar care nu trec deocamdată bariera de cost. Un exemplu este cel al unui braț robotic acționat de o dronă pentru a culege mere, dar care consumă atâta curent electric încât nu poate fi rentabil.

Ana Maria Stancu, a fost aleasă, în anul 2019, în board-ul asociației europene euRobotics, vorbește despre beneficiile pe care le aduc astăzi roboții în diferite domenii. În sălile de operații este folosit deja robotul Da Vinci, cu ajutorul căruia pot fi realizate intervenții chirurgicale minim-invazive. Micul Nero ar putea ușura munca salvatorilor după cutremure și incendii. Exemplele sunt însă mult mai numeroase.

„Inteligența artificială va fi din ce în ce mai prezentă în viețile noastre, ne oferă instrumente și ne fac recomandări care ne-o fac mai ușoară. Este important însă ca decizia finală să o ia oamenii”, spune ea.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • pamflet?

    Servus!
    - Să moară Burebista de ciudă, via e vie!
    Filozofând/Exagerând? :
    -orice idee inovatoare este utilă până i se descoperă reversul.
    -exemple:
    *agricultura, o determinat diminuarea suprafețelor împădurite;
    **domesticirea a dus la proliferarea //maidanezilor// și intensificarea //efectului de seră//;
    ***august 1945.

    Cele bune, cu PTS чернить Bâlea Lac,
    Purice Narcis-Teofil

    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult