Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Pe câmp cu robotul Nero. Cum se face agricultură cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație

Ana Maria Stancu

Ne amintim de beneficiile digitalizării când vorbim despre cumpărături, documente administrative, școală la distanță, plăți online sau orașe inteligente. Însă acestea sunt doar o parte dintre domeniile care au avantaje de pe urma tehnologiei digitale. Mulți viticultori din România primesc, de pildă, astăzi, centralizat, pe ecranul dispozitivelor lor date prețioase trimise de senzori din sol, drone din aer și sateliți. Iar acum, pot beneficia și de informațiile culese de pe frunze de un „câine”-robot pe nume Nero.

Un verișor mai mic și mai puțin costisitor de-al lui Spot, de la Boston Dynamics, Nero poate merge pe teren accidentat, poate urca trepte, se poate rostogoli și poate transporta echipament de supraveghere care să monitorizeze sănătatea viei. A fost adus în România de RobHUB, ca parte a colaborării cu un start-up de tehnologie în agricultură - Agricloud. 

„Ei au deja o soluție informatică, pe care o folosesc mai ales viile din România ca să monitorizeze recolta. Au deja 200 de clienți, pe 3-4, continente, iar 100 dintre aceștia sunt în România. Soluția le dă rapoarte despre starea strugurilor, despre cam când ar trebui recoltați, pe baza unor date furnizate din satelit, de senzorii din pământ și de drone. Nu toți strugurii se coc de pildă în același timp și e important să știi pe care trebuie să îi culegi primii. Cei de la Agricloud au ajuns la concluzia că le-ar mai trebui un dispozitiv care să colecteze date de la nivelul frunzelor”, spune Ana-Maria Stancu, fondatoarea RoboHUB, care l-a găsit în acest scop pe Nero.

Rolul lui este acela de a sesiza micile modificări de pe partea inferioară a frunzelor și a da alerte timpurii de boală, cu 20-30 de zile înainte ca aceasta să se instaleze. „Suntem în discuții cu un operator telecom din România pentru ca Nero să poată transmite date printr-o conexiune 5G”, explică ea.

Cu o autonomie de până la 2 ore și 30 de minute și un cost de 25.000 de euro, Nero poate fi folosit și pentru alte culturi de plante cu frunze late, iar Ana-Maria Stancu speră să îl vadă și în agricultura mare.

„Firmele mari de utilaje agricole, precum Titan și John Deere, își fac tractoare care au senzorii integrați”

Astăzi, agricultura începe să se bazeze din ce în ce mai mult pe tehnologie pentru a gestiona doza de impredictibil pe care o aduce natura. „Se folosesc senzori, stații meteo, date din GPS. Mai avem un scanner care poate să facă o radiografie a solului, care funcționează cu unde magnetice și poate să îți spună ce e în interior. Am văzut un raport pe o parcelă de pământ, apărea o zonă de culoare complet diferită - și-au dat seama că e acolo o conductă veche de nu știu când. Un astfel de scanner se poate pune pe orice mașină 4x4 sau pe orice utilaj. Firmele mari de utilaje agricole, precum Titan și John Deere, își fac tractoare care au senzorii integrați deja și care costă de la 400.000 de euro în sus”, spune fondatoarea RoboHUB.

În universități din întreaga lume sunt în teste roboți care ușurează și mai mult munca oamenilor, dar care nu trec deocamdată bariera de cost. Un exemplu este cel al unui braț robotic acționat de o dronă pentru a culege mere, dar care consumă atâta curent electric încât nu poate fi rentabil.

Ana Maria Stancu, a fost aleasă, în anul 2019, în board-ul asociației europene euRobotics, vorbește despre beneficiile pe care le aduc astăzi roboții în diferite domenii. În sălile de operații este folosit deja robotul Da Vinci, cu ajutorul căruia pot fi realizate intervenții chirurgicale minim-invazive. Micul Nero ar putea ușura munca salvatorilor după cutremure și incendii. Exemplele sunt însă mult mai numeroase.

„Inteligența artificială va fi din ce în ce mai prezentă în viețile noastre, ne oferă instrumente și ne fac recomandări care ne-o fac mai ușoară. Este important însă ca decizia finală să o ia oamenii”, spune ea.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • pamflet?

    Servus!
    - Să moară Burebista de ciudă, via e vie!
    Filozofând/Exagerând? :
    -orice idee inovatoare este utilă până i se descoperă reversul.
    -exemple:
    *agricultura, o determinat diminuarea suprafețelor împădurite;
    **domesticirea a dus la proliferarea //maidanezilor// și intensificarea //efectului de seră//;
    ***august 1945.

    Cele bune, cu PTS чернить Bâlea Lac,
    Purice Narcis-Teofil

    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult