Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Edilul din Ciugud vrea să multiplice proiectul satului digital la nivel național: Telenovela ștampilei și bunicuța de 80 de ani care își plătește taxele la automatul electronic din sat

Gheorghe Damian

În imagine Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud

Școala de la Ciugud, desprinsă parcă din filmele SF, una dintre puținele școli smart de la noi, este doar unul dintre proiectele inovatoare din celebra comună situată la câțiva kilometri de Alba Iulia și cunoscută pentru că a atras cele mai multe fonduri europene, în jur de 30 de milioane de euro.

Energie din surse regenerabile, iluminat inteligent, toți angajații primăriei au semnături electronice, aprozar virtual cu 100 de producători, mașini electrice și 3 stații pentru încărcat mașinile electrice. Conceptul „Smart Village" ca soluţie de digitalizare a serviciilor publice şi de dezvoltare a satului românesc, finanțat cu bani europeni, le face viața mai ușoară oamenilor din Ciugud.

„La Ciugud, o vedeți și pe bunicuța de 75-80 ani cum își plătește impozitul sau taxa de salubritate la automatul de plată din sat”

Fiecare locuitor al comunei are un card – cardul cetățeanului - purtător de informații fiscale, pe care îl scanează și apoi își poate plăti, prin câteva clicuri, taxele și impozitele locale, și nu numai. Totul la automate electronice de plată aflate în magazinele din satele comunei.


„În 2008-2009 am început să punem bazele pentru tot ce înseamnă digitalizare la nivelul primăriei Ciugud. Am început cu taxele și impozite locale, și până la urbanism. Acum am ajuns să creăm primul proiect de identitate digitală din România - cardul cetățeanului, un card pe care îl scanezi și ai acces la toată identitatea digitală creată nu în jurul CNP-ului, ci în jurul unui cod, codul de contribuabil”, explică Dan Lungu, (foto) purtătorul de cuvânt al Primăriei Ciugud. 

Cu cardul cetățeanului persoanele vârstnice, cărora le era mai greu să utilizeze alte metode, intră foarte simplu în sistem și plătesc taxele și impozitele locale.

„Cardul cetățeanului este ca un card bancar, numai că este purtător de informații fiscale, nu este purtător de bani. Fiecare cetățean din Ciugud are un fel de cod unic de contribuabil care este transformat într-un cod de bare și așa se loghează în sistem pentru plata taxelor. Fiecare locuitor a primit acest card al cetățeanului. La început unii oamenii ne întrebau unde se pot duce să pună bani pe card. Dar acum, dacă veniți la Ciugud, veți vedea și pe bunicuța de 75-80 ani cum își plătește impozitul sau taxa de salubritate la automatul de plată din sat”, explică Dan Lungu.

Fără hârtii în primărie. Toți angajații au semnături electronice de 5 ani

De 5 ani, toți angajații Primăriei Ciugud au semnături electronice.

Din 2019 primăria folosește semnătură electronică chiar și la raportări pe care le trimite către instituțiile publice. Chiar dacă, la început, unele instituții au acceptat mai greu documentele strict pe cale electronică.

„Am fost printre primele instituții publice din România care am reușit să îi convingem pe cei de la Curtea de Conturi să accepte să trimitem toate documentele în format electronic la un audit al Curții de Conturi. Se întâmpla acum 2 ani”, își amintește Dan Lungu.

Pandemia a urgentat digitalizarea

Lucrurile nu au fost simple, însă pandemia a urgentat digitalizarea în unele instituții publice.

„Noi ne chinuim să vorbim de lucrurile astea de foarte mult timp. Digitalizarea e un subiect care până acum a fost tratat la și altele, deși e un pas important, când vine vorba despre cetățean”, punctează purtătorul de cuvânt al Primăriei Ciugud.

Reprezentanții comunei și-au dorit să țină pasul cu ce se întâmplă în zona privată, de exemplu. Dacă o bancă comercială poate să îți ofere servicii de plată de pe telefonul mobil, pare absurd ca o instituție a statului să te pună să mergi la ghișeu.

În prezent, Primăria Ciugud are patru soluții de plată pentru cetățeni. Patru soluții, pentru ca oamenii să nu vină la ghișeu. A cincea e plata la ghișeu.

Anul trecut degrevarea de pe ghișeu a fost de peste 80%, spun oficialii din primărie. Sub 15% din contribuabili mai plătesc la ghișeu taxele și impozitele, restul folosesc soluțiile alternative, cei mai mulți preferând plata la automatele electronice.

După digitalizarea plății taxelor, primăria a continuat cu partea de urbanism, apoi de cadastru.

Harta care îți spune ce ai voie să construiești, ce acoperiș poți pune și cine îți sunt vecinii

În acest an la Ciugud va fi gata încă un proiect inovator, aflat în lucru acum.

Cei ce doresc să se mute în comună și își cumpără un teren, vor putea accesa o aplicație care deschide o hartă complexă cu detaliile despre poziția exactă a parcelei, cine le sunt vecinii, ce utilități sunt disponibile în zonă, compoziția solului, ce se poate construi, în funcție de planul urbanistic. Nu sunt uitate nici amănunte despre culoarea în care poate fi vopsită fațada, reguli legate de acoperiș (tip de țiglă și culoare, potrivit noului plan urbanistic aprobat).

Pe site-ul primăriei, oamenii din comună pot accesa „platforma cetățeanului”, pentru pentru depunerea online a unor cereri sau eliberarea de acte: certificate de urbanism, certificat de atestare fiscală, petiții, declarații de impunere pentru clădiri, terenuri, mijloace de transport.

„La un click distanță” oamenii din Ciugud găsesc tot ceea ce au nevoie în relația cu administrația locală, astfel încât să economisească timp prețios. „Respectul față de cetățean înseamnă să nu îl mai punem pe drumuri inutile și să nu îl mai obligăm să stea la cozi la clasicele ghișee, ci să îi oferim servicii publice smart”, este mesajul autorităților din comună.

„Dl primar a spus: «De mâine eu iau toate ștampilele din primărie»”. Și le-a încuiat într-un sertar în birou”

Când au folosit ultima dată ștampila în primărie? „A fost o întreagă telenovelă. O colegă a fost cea care a inițiat depunerea doar online a tuturor rapoartelor financiare pe care le face primăria către ANAF. A fost o luptă de câțiva ani. Ciugud a fost între primele primării din țară care a făcut acest lucru.

Legat de ștampilă, în 2015, când au apărut niște norme legislative, colegii mei erau în perioada în care testau, lucrau cu ce înseamnă semnătura digitală. S-au gândit - hai să renunțăm la ștampilă și am început să eliminăm încet ștampila din acte administrative”, povestește Dan Lungu.

În 2019, a fost punctul final, odată cu clarificarea de către autorități a unor lacune în ce privește folosirea ștampilei în instituțiile publice.

„La acel moment, dl primar a spus: «De mâine eu iau toate ștampilele din primărie». Și le-a încuiat într-un sertar în biroul dânsului. E adevărat că mai scotea din când în când ștampila, pentru că mai erau anumite documente ce trebuiau ștampilate”, își amintește purtătorul de cuvânt „telenovela” eliminării ștampilei în primărie.

100 de primari și directori de școli iau lecții la Ciugud

De când are în derulare proiectele inovatoare, primăria a deschis și un program prin care acordă mentorat colegilor din adminstrația publică locală. Peste 100 de primari au primit consultanță, mulți au venit să viziteze comuna, inclusiv directori de școli care au vrut să vadă școala smart din Ciugud.

1.000 de locuri de muncă în zona de dezvoltare economică construită pe islaz. „Acesta este motorul nostru de dezvoltare economică pe termen lung”

În 2004, primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, a găsit modalitatea prin care să aducă bani la bugetul comunei. 30 hectare din islazul satului au fost amenajate și transformate în zonă de dezvoltare economică. Acum aici sunt zeci de firme, românești și străine, care asigură 1.000 de locuri de muncă.

În anul 2000 Ciugud avea venituri anuale de circa 15.000 de euro, iar datoriile erau de 80.000 - 100.000 de euro. Comuna nu reușea să își susțină din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de funcționare. În prezent numai din zona de dezvoltare economică primăria are venituri de peste un milion de euro, bani care vin în fiecare an.

„Acesta este motorul nostru de dezvoltare economică pe termen lung. În momentul de față avem proiecte în derulare de aproape 5 ori mai mari decât bugetul pe care îl avem noi anual. Și nu ne e teamă nici să luăm credite. Școala a costat un milion de euro. Am avut fonduri pe un proiect în valoare de 500.000 de euro, restul nu i-am avut și am luat un credit”, spune purtătorul de cuvânt al primăriei. 


Modelul Ciugud, replicat la nivel național

Gheorghe Damian conduce Primăria din Ciugud din anul 2000. Într-un interviu acordat Republica.ro, edilul spune că și-ar dori ca tot ce a reușit să facă în comună să fie multiplicat la nivel național. Astfel cetățenii să nu mai fie nevoiți să facă drumuri la primării pentru depunerea sau obținerea de documente, ci să le poată obține online.

El atrage atenția că interconectarea bazelor de date ale primăriilor cu cele ale instituțiilor publice ar duce la înjumătățirea numărului de angajați din administrația publică.

Vă propun un scenariu. Dacă ați fi ministru al digitalizării, care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați lua?

În primul rând ar trebui să îmi construiesc o viziune. Aș începe cu a investi într-o coloană vertebrală a digitalizării la nivelul administrației publice, de la central, la județean și până la local, până la firul ierbii, la satul românesc, în așa fel încât toate instituțiile de la nivel național să se poată interconecta în acele platforme sau baze de date. Astfel cetățeanul să nu mai fie nevoit să se plimbe până la primărie pentru o adeverință, să meargă să își obțină un certificat de naștere. Se poate acest lucru, avem exemplul elocvent al Estoniei, unde totul e la două clicuri distanță față de noi. Nu e deloc complicat. Primăriile de comune și în general toate instituțiile nu mai trebuie să investească în tot felul de softuri singulare, și după aceea să constatăm că nu se interconectează cu cele de la nivel național. Asta cred că ar fi prima și cea mai importantă măsură pe care aș lua-o.

A doua măsură, sau poate în același timp cu prima - aș începe niște cursuri, dar cursuri adevărate, nu fabrică de diplome, în care să reformez toți oamenii din administrație, vorbesc de cei care mai rămân, pentru că după ce facem toată interconectarea bazelor de date ar trebui ca numărul personalului să scadă poate la jumătate. Și ar trebui să investim în a reforma și a profesionaliza și a le dezvolta aceste abilități persoanelor din administrație.

Cea de-a treia măsură este aceea de a face populația să conștientizeze și să își dezvolte încrederea în aceste instrumente care ne fac viața mult mai ușoară și mai simplă.

Principalele provocări în aplicarea proiectului Smart Village?

Cea mai mare provocare e lipsa finanțării. Nu avem niște linii de finanțare. Speram, am văzut că ministrul Boloș (Marcel Boloș, fost ministru al fondurilor europene – n.n.) intenționa să aibă o alocare specială. Înțeleg că și ministrul Ghinea (Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene- n.n.) îmbrățișează această idee. Dar cred că dacă am avea bani, mai ales că în mediul rural, în general comunele sunt sărace din punct de vedere al instrumentelor financiare, lucrurile s-ar simplifica. Poate că cea mai mare provocare pentru mine, dincolo de lipsa banilor - am învățat de la un neamț care făcea consultanță pe dezvoltare rurală să nu mai zicem niciodată că banii sunt o problemă -, a fost, atunci când am lucrat să facem prima școală smart din mediul rural, că nu am găsit o viziune în Ministerul Educației legat de digitalizarea educației. Asta se întâmpla în urmă cu aproximativ un an și jumătate.

„La școala din Ciugud avem copii din familii care s-au mutat din București la noi în comună”

Ați fost sunat de vreun ministru sau de un consilier să vă ceară un sfat legat de rezultatele pe care le aveți?

Ne-au sunat dna ministru Anisie și consilierul dânsei pe strategie, cu care chiar am avut o întâlnire pe Zoom, pentru a vedea care sunt ideile noastre. Dl ministru Cîmpeanu împreună cu dl secretar de stat Sorin Ioan ne-au rugat să îi primim la școala din Ciugud și să vorbim puțin despre ce înseamnă, pentru că lor le-a plăcut ideea. Mulți primari sunt deranjați atunci când ministerul ia decizia să desființeze anumite școli din sate pentru a crea o singură școală puternică în comună. Or noi am făcut lucrul acesta fără să ne ceară ministerul. Am desființat școlile din celelalte 6 sate, am adus copiii la școala de centru și am făcut o școală puternică, o școală unde nu mai există învățământ simultan, o școală unde acum avem copii care au venit din București, care s-au mutat cu familia în Ciugud, pentru școala noastră, avem oameni veniți din Alba Iulia, care și-au adus copiii să învețe la noi la școală.

Cât de greu a fost să găsiți firmele cu care ați făcut digitalizarea în Ciugud?

Nu a fost greu deloc. România stă foarte bine la acest capitol. Dacă e să vorbim despre administrație, chiar avem frme în România cu experiență foarte bună. E important ca noi să știm ce vrem și să știm cum să integrăm. Vă dau un exemplu. Când am luat decizia să punem acele automate de plată a taxelor și impozitelor locale în fiecare magazin din satele noastre, pentru ca oamenii să nu mai vină la casieria din primărie să plătească, vorbesc de vârstnicii care nu știu să folosească internet banking sau GlobalPay, aplicația noastră de plată online a impozitelor și taxelor locale, a fost nevoie să punem furnizorul nostru de software în legătură cu furnizorul nostru de echipamente automate de plată, să ne integreze practic în acel automat de plată legătura cu platfoma noastră.

Și de acolo s-a născut ideea cu cardul cetățeanului, unde omul de 80 de ani se duce cu cardul, scanează codul de bare și ajunge direct pe platformă. Lucrurile se mișcă foarte repede. La fel s-a întâmplat când am început să facem GIS-ul comunei - o hartă mult mai complexă a întregii comune unde apar toate rețelele, toate proprietățile, toate casele. Planul nostru de dezvoltare îl putem pune acolo, adică omul care accesează acea hartă poate să știe că peste 5 ani primăria va asfalta, de exemplu, strada respectivă sau poate să știe ce utilități sunt pe strada respectivă, sau poate să știe ce are voie să construiască pe o parcelă în zona respectivă. Acest GIS este în lucru, sperăm ca până la vară să fie finalizat.

Cu câte firme ați realizat proiectul SMART Village?

Cu 10-15 firme, nu sunt foarte multe. Eu am o problemă - chiar dacă este cu un leu mai scump, dacă poate să facă un ciugudean lucrul respectiv, sunt întru totul de acord să îl facă el. Dacă nu, unul de aici mai de aproape, dacă nu, din țara noastră. Abia după aceea trecem granițele.

Ce le spuneți primarilor care vor să preia modelul Ciugud în digitalizare?

În primul rând să știe ce să își dorească, să viseze frumos și cât mai măreț. Lucrurile stau cu totul altfel acum, față de acum 20 de ani, când am ajuns eu primar, când nici instituțiile nu funcționau - nu că acum ar funcționa foarte bine -, dar atunci erau praf, nu erau nici surse de finanțare, nu aveai nici de unde să te inspiri atât de mult. Acum lucrurile stau mult mai simplu. E important (primarii - n.n.) să viseze, să își evalueze situația, unde sunt și unde vor să ajungă. Cumva să fie cu picioarele pe pământ când fac chestiunea aceasta. Să investească foarte mult în resursa umană, să se înconjoare de profesioniști. Pentru că noi, primarii, avem un defect - avem impresia că le știm pe toate. Dar de fapt noi trebuie să ascultăm de sfaturile profesioniștilor.

Care a fost valoarea fondurilor cheltuite pentru conceptul Smart Village și ce surse de proveniență au avut?

Cred că 90% dintre ele sunt fonduri europene. Am cheltuit aproximativ un milion de euro. Nu costă foarte mult. Costă foarte mult o rețea de canalizare, să asfaltezi străzile, acestea costă mai mult decât SMART Village.

Ce proiecte aveți acum în lucru pe partea de digitalizare?

Urmează să avem o întâlnire cu firma ce ne furnizează software-urile, pentru că vrem să gândim un proiect care să multiplice la nivel național ce am făcut la Ciugud, adică automatele de plată integrate. Vrem să prezentăm proiectul la Ministerul Digitalizării, să vedem dacă îl agreează și după aceea ei sau cine o vrea, să îl implementeze.

Cu acele automate de plată integrate, omul, indiferent la câți kilometri distanță este de centrul de comună, să poată să interacționeze cu primăria, să își poată obține documente de la primărie, fie în format electronic fie, dacă vor să și le tipărească - pentru că noi mai avem o problemă: nu toți oamenii dispun de un smartphone. Poate că o persoană de 60 de ani vrea hârtia tipărită. Și să vedem cum putem să facem să interconectăm bazele de date de la primării cu celelalte instituții, în așa fel încat să nu mai aibă nevoie omul, dacă își schimbă buletinul de exemplu, de o adeverință de spațiu, sau dacă merge la notar să aibă nevoie de un certificat fiscal.

Ar fi nevoie să modificăm legislația, să o armonizăm cu digitalizarea, cu partea de arhivă electronică. Vom relua propunerile noastre și către noul ministru al Digitalizării, în speranța că lucrurile vor merge înspre bine.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult