Alături de primării și ANAF, în ghiseul.ro au fost înrolate recent Direcția de pașapoarte și Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor. (Foto: Getty Images)

„Când vorbim de accesul la date fiecare instituție se înfoaie ca un arici și se consideră proprietară pe setul ei de date”, spune președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Octavian Oprea. (Foto: Getty Images)

Amploarea pe care a luat-o telemunca în ultima perioadă face și mai vizibilă nevoie de digitalizare a relațiilor de muncă în România, spune Corneliu Bențe, președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii. „Faptul că s-au simplificat proceduri și poți comunica pe mail cu ITM și AJOFM nu înseamnă digitalizare”, crede expertul în legislația muncii.

Un verișor mai mic și mai puțin costisitor de-al lui Spot, de la Boston Dynamics, Nero poate merge pe teren accidentat, poate urca trepte, se poate rostogoli și poate transporta echipament de supraveghere care să monitorizeze sănătatea viei.

Fiecare locuitor al comunei are un card – cardul cetățeanului - purtător de informații fiscale, pe care îl scanează și apoi își poate plăti, prin câteva clicuri, taxele și impozitele locale, și nu numai. Totul la automate electronice de plată aflate în magazinele din satele comunei.

Înainte de pandemia, Ana Maria Stancu le preda copiilor din mediul rural lecții de educație digitală. Atunci când ajungea în laboratorul de informatică al unei școli sărace de la sat, știa că nu pot să se aștepte la prea multe de la calculatoarele așezate pe pupitre.

„România a fost pe primul loc în ceea ce privește atragerea de venture capital în regiune, în mare parte datorită rundelor de finanțare pentru UiPath”, arată un raport McKinsey. (Foto: Andriy Popov/ Panthermedia/ Profimedia)

„Foarte multe tehnologii moderne au un substrat matematic foarte puternic”, spune profesorul Dan Cristea.

„Știu că se evită discuția despre retur în comerțul online, dar noi considerăm că returul nu este un bau-bau, este o parte normală a procesului”, crede Robert Berza.

„Acesta a fost principalul efect al crizei. Un experiment global de muncă online, care se pare că merge”, spune analistul financiar Adrian Codirlașu, într-un interviu pentru Republica. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

„În anul 2005, am lucrat cu un american care a venit ca voluntar în România și care s-a crucit la acea vreme că noi nu facem cursuri de tastare - efectiv să învățăm să tastăm rapid la calculator. Pentru ei era ceva normal, era primul pas în dezvoltarea competențelor digitale, fiindcă una este să tastez 10 cuvinte pe minut, iar alta 80 de cuvinte pe minut”, spune Armina Sîrbu, Digital Learning Architect. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Principalele bariere în calea realizării serviciilor publice digitale în România. Foto Guliver/Getty Images

Pentru a putea folosi eficient tehnologia în procesul de predare, un profesor are nevoie de 300 de ore în care să utilizeze platformele de educație digitală - să învețe despre ele, să le testeze, să predea cu ajutorul lor și să creeze conținut educațional adecvat acestui mediu de învățare. (Foto Guliver/Getty Images)

„Așteptam de ani să văd la televizor o reclamă care să ne spună: Plătiți-vă taxele online! În perioada pandemiei, fost o adopție forțată a digitalizării. Din punct de vedere al companiilor sau al persoanelor, adopția va rămâne. Din punct de vedere al instituțiilor, nu sunt așa sigur”, spune Iulian Stanciu. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

„România este o țară fără autostrăzi digitale", spune Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), amintind de eternul și anevoiosul drum al cetățeanului către instituții. (Foto: Guliver/ Getty Images)

„Ne-am dat seama că noi putem să venim cu un lucru pe care statul nu îl are și de care este nevoie: un răspuns rapid din punct de vedere tehnologic la nevoile care apar.”

În timpul pandemiei de coronavirus, numărul românilor care și-au plătit taxele și impozitele prin Ghișeul.ro a crescut mai mult decât în mod obișnuit. În primul trimestru al fiecărui an, platforma prin care românii își plătesc taxele și impozitele online câștigă, în mod normal, în jur de 110.000 de noi utilizatori.

Ce poți face cu o carte electronică de identitate în Estonia, cea mai avansată țară din lume din punct de vedere al digitalizării? „Cu ajutorul cărții electronice de identitate, poți accesa 99% dintre serviciile publice online. Dacă vrei să semnezi un contract, să-ți schimbi adresa, să votezi, să îți înregistrezi mașina, să aplici pentru o nouă licență de pescuit sau să ceri aprobare să tai un pom de Crăciun din pădure, o poți face la distanță. Există două excepții: nu poți să te însori online și nu poți divorța online”. (Foto: CTK/ Alamy/ Profimedia)

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „