Trei civili vin spre ei cu un steag alb. Soldații israelieni au refuzat să ia în considerare că aceștia chiar vor să se predea, necum că ar fi unii dintre ostaticii israelieni. Exista pericolul să aibă centuri explozive sub haine, deși erau îmbrăcați sumar. Pentru siguranță, militarii IDF puteau să le ceară să se dezbrace la piele și să înainteze cu mâinile sus.
N-au catadicsit s-o facă. Au tras fără ezitare, chiar și când au auzit „Ajutor!”, în ebraică.
Nu pot să-mi închipui ce simt familiile ostaticilor evrei uciși astfel de niște evrei, după ce reușiseră să scape sau fuseseră abandonați de Hamas. Asta, din cauza stării de spirit agresive până la irațional, instituită de Netanyahu în armata israeliană.
Apare o întrebare, pe cât de logică, pe atât de sinistră: dacă așa a procedat armata israeliană cu ostaticii evrei, câți civili palestinieni din Gaza, luați drept teroriști, au fost omorâți pe loc?
Dacă astă-seară, după întrunirea de urgență a Consiliului de Război, Netanyahu nu iese să-și anunțe demisia, face la fel de mult rău și israelienilor, și palestinienilor, ca Hamas.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
