Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Philippe Lhotte, CEO BRD: „Clienții vor mai mult de la banca lor și cer transparență. Trebuie să ne înțelegem mai bine clienții, să îi ascultăm”

Relația românilor cu băncile a fost una tumultoasă. Au existat, de-a lungul timpului, multe nemulțumiri legate de sistemul bancar din România, traduse uneori prin procese în instanță. 

Philippe Lhotte, director și CEO al BRD Groupe Société Générale, este de părere că băncile trebuie să își schimbe atitudinea față de clienți. 

„Trebuie să îi înțelegem mai bine, să îi ascultăm și, atunci când le oferim un sfat, o facem doar după ce i-am ascultat mai înainte. Vindem produse și împrumuturi care răspund nevoilor lor. Este o chestiune de comunicare”, a spus acesta într-un interviu pentru Republica.ro.

Cum vedeți evoluția sistemului bancar din România?

Competitivitate. Eficiență. Transparență. Bunăvoință. Ca bancheri, avem o imagine proastă în România. Este foarte dificil să înțelegi de ce, dar cumva suntem responsabili, pentru că trebuie să ne gestionăm mai bine imaginea și, poate, să schimbăm comportamentul, de aceea am menționat bunăvoința față de clienți. 

Trebuie să îi înțelegem mai bine, să îi ascultăm și să le dăm sentimentul că, atunci când le oferim un sfat, o facem după ce i-am ascultat mai înainte. Vindem produse și împrumuturi care răspund nevoilor lor. Este o chestiune de comunicare. Poate că sistemul bancar din trecut, de dinaintea crizei, a fost un pic arogant. Trebuie să schimbăm această imagine. În ceea ce privește BRD, cred că este un proces în desfășurare, sper că avem succes, am crescut numărul clienților activi și cred că mergem în direcția potrivită.

Ce alte schimbări preconizați în sistemul bancar?

În ceea ce privește sistemul bancar ca întreg, există loc pentru îmbunătățiri. Este o piață foarte competitivă, există 38-39 de bănci în România, ceea ce înseamnă că, dacă un client este nemulțumit dintr-un motiv sau altul, poate alege o altă bancă. Știm acest lucru și încercăm să facem tot ce putem mai bine. Cred că în următorii 5-10 ani, unele bănci vor fuziona, pentru că trebuie să investim masiv în următorii ani, în partea de internet banking, de pildă, și nu cred că băncile foarte mici își pot permite o astfel de investiție. Ca în multe alte țări, cred că și în România vor exista peste zece ani 10-12 bănci, ceea ce este destul, pentru că va exista competiție, iar clienții vor avea de unde alege.

Relația clienților cu băncile a fost una tumultoasă, au existat pe rolul instanțelor din România multe procese în acest sens.

În această privință, BRD nu întâmpină multe probleme. Poate pentru ca Société Générale are 152 de ani, iar scopul nostru a fost întotdeauna să construim un parteneriat pe termen lung cu clienții noștri. Acesta e sustenabil doar atunci când relația este bine echilibrată, ceea ce înseamnă corectitudine față de client și transparență. Iar într-o piață foarte competitivă, un client care nu este mulțumit părăsește banca. 

Clienții sunt și vor fi din ce în ce mai exigenti și este corect să fie așa. Bancherii trebuie să îi asculte și să le răspundă nevoilor. Trebuie să comunicăm mai bine cu clienții, să le înțelegem nevoile. Nu vor doar să facă un transfer bancar sau să ia un credit de nevoi personale. Cer mai mult de la banca lor și vor transparență. Atunci când își face un depozit, clientul vrea să știe ce se întâmplă cu banii lui, cum sunt aceștia folosiți. Trebuie să înțeleagă mai bine sistemul bancar, trebuie să dedicăm mai mult timp acestui lucru. În ceea ce privește băncile date în judecată, au existat multe acțiuni legale, avem și noi unele, dar în comparație cu alte bănci sunt în număr mic și în general avem succes. Acest lucru se întâmplă pentru că suntem atenți la contract, la așa-zisele clauze abuzive, nu am avut astfel de practici. 

CITEȘTE ȘI

Philippe Lhotte, CEO BRD: „Lupta anticorupție este fundamentală. Corupția este cea mai mare barieră în fața prosperității”

Philippe Lhotte, CEO BRD, despre legea dării în plată: E suprarealistă. De pe urma ei vor câștiga doar câțiva investitori și speculatori

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult