Politica lui Cioloș din afara politicii: „Greaua moștenire” pe care fostul premier i-o lasă lui Dragnea

În România, spre deosebire de alte state cu tradiție democratică și cu un nivel ridicat de participare civică, implicarea cetățenilor în viața publică s-a remarcat cu predilecție în momentele de criză generate de politicieni. Conștiința publică s-a afirmat îndeosebi ca o reacție la temele lansate de oamenii politici interesați de atragerea cetățenilor în lupte personale, pentru validarea acțiunilor de eliminare a adversarilor politici.

Deseori ni se pare că politicienii au alte interese față de cetățeni și asta cel puțin pentru că agenda publică se referă prea puțin la rezolvarea problemelor reale care ne afectează viața zi de zi. Pentru politicieni este mult mai simplu să se lanseze în acuzații veșnice, unii împotriva altora, decât să răspundă întrebărilor care au sens pentru oamenii simpli: despre starea sistemului de sănătate, asistența socială, lipsa locurilor de muncă și multe altele, de acest fel.

Societatea civilă nu a fost aproape niciodată suficient de organizată astfel încât să aibă un scop comun, dimpotrivă este divizată și a reușit rareori să forțeze introducerea pe agenda publică a unui subiect de interes pentru cetățeni. 

Schimbarea modului de a face politică este direct legată și de transformarea procedeelor de implicare în viața publică din partea reprezentanților asociațiilor non-guvernamentale. Vocea politicienilor este auzită de multe ori și prin portavocea unor activiști ong-iști conectați la fel ca firmele partidelor la conducta bugetului de stat, care finanțează prin proceduri de urgență proiecte esențiale pentru istoria maculaturii. Să nu mai zicem de asociațiile și fundațiile de utilitate publică create pentru nevoile partidelor și devenite pușculița pentru organizarea unor sindrofii sau cercetări electorale.

Chiar dacă nimic nu ne mai miră și observăm că microbul corupției a afectat întreaga societate, există șansa apariției anticorpilor vindecării prin mobilizarea și reforma societății civile. Această acțiune implică stabilirea unui scop comun și a unor obiective clare asumate de toți cei care își doresc să lupte pentru a le îndeplini împreună.

Un scop comun care reprezintă întotdeauna soluția la problemele reale ale economiei și societății, cetățenii fiind în centrul interesului tuturor.

În condițiile existenței în Parlament a unei opoziții fragmentate care funcționează contra din principiu, se impune dezvoltarea unei societăți civile capabile să influențeze modul în care se face politică și felul în care participă cetățenii în viața publică. Mentalitatea caracteristică politicianului de opoziție să fie contra, de multe ori doar de dragul de a fi contra, nu cred că mai este suficientă pentru alegători. 

Ce a lipsit în acești ani, în societatea civilă, în stradă, la mișcările de protest a fost nu neaparat un lider, ci mai mult o echipă de oameni profesioniști pe care să se bazeze: experți recunoscuți care să capaciteze energia și aspirațiile oamenilor pentru o viață mai bună, în acțiuni concrete pe domenii de interes public, care au cunoștințe și competențe pentru a oferi soluții reale, sunt pregătiți și dispuși să lucreze pentru asta.

Încă de la preluarea conducerii Guvernului României, și cu precădere în campania electorală pentru alegerile parlamentare, Dacian Cioloș a refuzat să se adapteze sistemului și să devină membru al unui partid politic sau să creeze o altă organizație politică.

Înființarea de către Dacian Cioloș a unei asociații, alături de foștii miniștri din cabinetul său, având ca bază Platforma România 100, poate însemna un restart al societății civile, implicarea în viața publică ca cetățeni, și nu ca oameni politici. În acest fel s-ar putea crea un nucleu de participare civică prin care se poate dovedi că adevarata opoziție la Guvernul PSD se află în afara Parlamentului, și că nu ai nevoie de fotoliile de senatori sau deputați pentru a fi în slujba cetățenilor.

Compromisurile sunt necesare în politică atunci când le faci pentru cetățeni, dar nu se justifică doar pentru dorința de a ajunge la putere cu orice preț.

Unii politicieni sunt corupți, mulți sunt mediocri și aproape că nici măcar nu se mai chinuie să ascundă realitatea. Sunt oameni pentru care politica este singura modalitate de reușită în viață, ori pentru că au eșuat în domeniile lor de competență, ori pur și simplu pentru că nu au nicio meserie. Întâlnim politicieni care au uitat când și-au plătit, ultima oară din banii lor, abonamentul la telefonul mobil sau când au cumpărat un bilet de autobuz.

Ce proiect politic pentru transformarea României ai putea avea cu astfel de oameni?

O democrație are la bază votul, dar se fundamenteaza pe Constituție și pe legi unanim respectate. Un parlament care nu își respectă legile și le schimbă dupa bunul plac al oamenilor de la putere nu este instituția fundamentală a democrației, ci devine un promotor al arbitrariului și abuzului specific totalitarismului.

Societatea civilă și o echipă de oameni care au condus un an de zile Guvernul României pot proteja acest principiu esențial consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

Cineva spunea că liderii se formează în opoziție, iar acum poate mai mult ca niciodată avem nevoie de lideri care să vorbească despre ce-i interesează pe cetățeni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp