Primarul orașului Wahrenholz, Saxonia Inferioară, Germania, stă lângă un sistem de încălzire cu pompă de căldură din mica localitate /Foto Julian Stratenschulte/via Getty Images
Europa experimentează una dintre cele mai fierbinți veri din istorie. Temperatura crește, însă, și la modul figurat: cu gândul la aprovizionarea cu energie și gaz natural din timpul iernii, consumatorii și autoritățile simt o presiune ridicată. Acum, pentru a menține condiții suportabile în locuințe și birouri, aparatele de aer condiționat sunt deschise la, sau aproape de maxim.
Atunci când prețul energiei atinge vârfuri record, iar pentru a acoperi nevoia crescută de energie se utilizează inclusiv mai multe resurse foarte poluante, precum cărbunele, și seceta amenință să scoată din producție capacități hidro și nucleare, eficiența energetică revine ca temă cheie.
Gazul natural a ajuns săptămâna trecută 205 EUR/MWh pe bursa din Olanda, în interiorul sesiunii, fiind însă la doar câteva procente de vârful record atins la scurt timp după intrarea trupelor ruse în Ucraina. În Germania, prețul pentru 1 MWh de energie a ajuns miercurea trecută la un vârf de 619 EUR, deși media a fost mai jos, în timp ce în România prețul atinsese 2.529 RON (aprox. 512 EUR).
Explorarea unor modalități de a reduce factura energetică capătă relevanță majoră.
Între modalitățile încă relativ puțin cunoscute de a reduce factura energetică se află și pompele de căldură, care, deși denumite astfel, pot nu doar aduce, ci și prelua căldură, reușind astfel să răcorească vara și să încălzească iarna.
Costul inițial mare al echipamentelor și nevoia de a realiza foraje pentru anumite specificații, împreună cu alte cerințe pentru instalare au limitat apetitul până în prezent, însă condițiile se schimbă.
Politica europeană de susținere a investițiilor eficiente energetic este foarte prietenoasă cu pompele de căldură.
În Italia, guvernul plătește efectiv cetățenii pentru a și le instala: rambursarea costului cu echipamentul este de 110%.
Franța are un program care acoperă de la 2.000 la 4.000 de EUR pentru pompele de tip aer/apă și de la 4.000 până la 10.000 EUR pentru pompele sol/apă, în funcție de venituri.
În România subvenția ajunge până la 8000 de lei (sol/apă și aer/apă).
SUA are, de asemenea, un program de susținere, deși suma de 300 dolari e considerată de unii legislatori prea mică, propunerile fiind de dublare la 600 de dolari.
La nivel local și de state, se pot adăuga beneficii suplimentare.
În termeni relativi, programele din Europa sunt, însă, mai generoase.
Un studiu al Harvard și CLASP arată că, până în 2032, dacă cetățenii care instalează aparate de aer condiționat ar trece pe pompe de căldură, s-ar realiza economii de 27 mld. de dolari la factura de energie, și s-ar evita emiterea de 49 milioane de tone de CO2.
Producătorii de sisteme alternative de climatizare sunt numeroși, însă numai o parte dintre aceștia sunt listați pe burse.
În Europa sunt prezente companii uriașe care au și divizii de climatizare cu produse de tipul pompelor de căldură: Toshiba, Bosch, Viessmann, Vaillant.
Între firmele cu focus mai mare pe pompe de căldură se află NIBE Industrier din Suedia.
Acțiunile NIBE, cu o capitalizare de piață de 197 mld. coroane suedeze (18,8 mld. EUR) au avut un an dificil, în scădere cu 25,7% de la 1 ianuarie până pe 28 iulie (ora 11.30).
Corecțiile vin, însă, după un trend ascendent pronunțat, care triplase valoarea în doi ani, până la 1 ianuarie 2022.
Compania a trebuit să marcheze o pierdere de 114 mil. SEK în urma închiderii operațiunilor din Rusia.
Vânzările au crescut în trim I al anului cu 28,1% la 8,75 mld. coroane (SEK), cu un profit de 0,33 SEK pe acțiune față de 0.31 anterior.
Datele pentru trimestrul al doilea sunt așteptate pe 18 august.
Deși consumatorii sunt sensibili la scumpirea energiei, astfel încât cererea este în creștere, costurile cu materia primă, lipsa forței de muncă, a unor semiconductori și în general, așa cum e descrisă într-un comunicat al companiei suedeze, starea de „aproape haos” în aprovizionare fac dificilă estimarea rezultatelor financiare.
O altă companie din Suedia care produce, pe lângă alte produse, pompe de căldură, este Systemair.
Având capitalizarea la 12,2 mld. SEK (1,17 mld. EUR), este mult mai mică decât NIBE, însă cu o evaluare mai bună din perspectiva profitului pe acțiune raportat la prețul acțiunii (PER): 23,02 vs 56.05 pentru NIBE.
Dificultățile cu care se confruntă competitorul său mai mare sunt cel puțin la fel de presante și pentru Systemair.
În general, Systemair are avantajul unei agilități mai mari, dar dezavantajul unei vizibilități mai reduse pe piață.
În SUA, lista de producători este numeroasă. Aici se regăsesc firme cu produse foarte variate precum Johnson Controls, Eaton Corp, Ingersoll Rand sau Carrier, având capitalizări de 30 - 50 mld. dolari.
Totuși, investitorii atenți mai ales la segmentul de pompe de căldură ar trebui să își îndrepte privirea spre firme relativ mai mici.
AAON din SUA are o capitalizare de 3,06 mld. dolari și a pierdut 26,5% anul acesta.
Cu un nivel al PER de 51,4, se află mai aproape de zona „înaltă” a evaluărilor, dar așteptările pentru profitul la trim. II, care va fi anunțat pe 8 august, sunt bune, 0,41 dolari/acțiune.
Dacă ritmul de profit va fi menținut, indicii de evaluare, inclusiv PER-ul, se vor îmbunătăți considerabil.
Thermon Group, listat la NYSE, are o capitalizare de 514 mil. dolari, și a coborât cu 11,7% anul acesta.
Deși, privind în urmă, PER de 25,2 este la jumătate față de AAON, profitul așteptat a fi anunțat pe 3 august e de doar 0,11 dolari/acțiune, aprox. o treime din cel al trimestrului anterior.
În Japonia, gigantul Daikin, cunoscut mai ales pentru sisteme „clasice” de climatizare, are o divizie de pompe de căldură. Cu o capitalizare de 6,82 trilioane de yeni (49,9 mld. dolari) la închiderea zilei de 27 iulie, firma este în altă „ligă” față de alți producători din lista noastră. Daikin a pierdut 11,6% anul acesta, și are un indicator PER de 31,4, produsele sale de climatizare fiind, însă, foarte diversificate. Totuși, segmentul de pompe de căldură al Daikin este în creșterea cea mai puternică. Compania estimează o creștere a pieței pentru toți producătorii: în 2030 în Europa vor fi instalate 4 milioane de pompe anual. Cu un ritm de creștere de 20%, ar însemna că 1 din 3 sisteme de încălzire vor fi de tipul pompelor de căldură.
Investitorii pe termen lung vor lua, probabil, notă de trendul în derulare, fiind atenți, însă, și la riscurile induse de inflație și încetinire sau chiar recesiune pe termen scurt și mediu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Franța are un program care acoperă de la 2.000 la 4.000 de EUR pentru pompele de tip aer/apă și de la 4.000 până la 10.000 EUR pentru pompele sol/apă, în funcție de venituri.
În România subvenția ajunge până la 8000 de lei (sol/apă și aer/apă).”
Pe lângă că subvenția este mică, este și prost gândită: includerea manoperei și profitului instalatorului în cheltuielile eligibile la decontare face ca firmele respective să opteze pentru componente de calitate redusă, ca să fie mai mult loc de manoperă și profit. Măsura Italiei mi se pare cea mai deșteaptă: dacă dau pe echipament 20.000 de lei, statul îmi decontează 22.000; cei 2.000 de lei pot compensa, fie și parțial, manopera instalării; măsura ar stimula astfel competiția în piața specifică iar clienții n-ar mai fi la mâna unor firme care sunt „în cărți”...
pompa de caldura ar fi doar jumatatea de iarna a acestuia.
dar mai fireasca ar fi intrebarea, de ce fatalitatea asta subinteleasa ca preturile trebuie sa creasca, intrebare care trebuia pusa , insistent de acum 10-12 luni cand nu era nici un fel de razboi ci doar specula ....pt ca asa vrea muschii lor;
absenta acestei intrebari e suspecta de ....prostie, rea credinta sau doar conspiratie!
mai ales ca intre timp , intrebarea a inceput sa se strecoare, timid la cate o autoritate de reglementare, si nu numai in romania.