Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ponderea multinaționalelor care estimează o creștere a poverii fiscale ca urmare a implementării reformei OCDE scade la 34% de la 47% anul trecut

Imagine dintr-o companie

Foto Getty Images

O tremie dintre companiile multinaționale din întreaga lume (34%) anticipează o creștere semnificativă a ratei globale efective de impozitare a grupului din care fac parte, ca urmare a implementării celor doi piloni ai reformei fiscale coordonate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), însă ponderea este în scădere de la 47% în 2022, potrivit Deloitte 2023 Global Tax Policy Survey. Schimbarea percepției s-a produs în condițiile în care numeroase jurisdicții au făcut progrese în elaborarea legislației interne pentru introducerea impozitul minim pe profit la nivel global, conform pilonului II din reforma OCDE, iar pe baza clarificărilor privind modul de aplicare, 67% dintre participanți au ajuns la concluzia că această măsură nu va implica schimbări majore în structura organizatorică a grupurilor din care fac parte. 

Conform studiului, 85% dintre participanți se așteaptă ca un număr semnificativ de țări să introducă impozitul minim pe profit la nivel global până în 2025. În privința prevederilor referitoare la distribuirea mai echitabilă a drepturilor de impozitare a profiturilor între țările din care se obțin, conform pilonului I al reformei OCDE, doar 51% dintre participanți estimează o implementare în masă în viitorul apropiat, dat fiind că 69% dintre respondenți sunt de părere că Senatul SUA nu va adopta tratatul pentru implementarea acestui pilon până în 2025.

Concluziile raportului indică faptul că grupurile multinaționale sunt tot mai familiarizate cu recomandările OCDE și cu reglementările europene, care vizează eliminarea practicilor de erodare a bazei impozabile și de transfer al profiturilor, și acționează pentru a se conforma. Demersurile sunt mai avansate în cazul pilonului II, privind impozitul minim pe profit la nivel global, dat fiind faptul că Uniunea Europeană, dar și alte state, l-au adoptat deja. În cazul pilonului I, așa cum reiese și din studiu, așteptările sunt mai temperate, în special din cauza blocajului pe care îl întâmpină în Statele Unite. În aceste condiții, este nevoie în continuare de claritate în elaborarea reglementărilor fiscale și de consecvență în interpretarea acestora, astfel încât companiile, împovărate deja cu numeroase obligații de raportare, să parcurgă procesul de conformare cât mai ușor. Astfel, autoritățile fiscale din statele membre trebuie să își ajusteze legislația internă, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu reglementările europene, iar cele din România în mod special, având în vedere că taxarea marilor companii pe cifra de afaceri, adoptată recent, schimbă peisajul fiscal intern și complică implementarea impozitului minim pe profit la nivel global.

Referitor la cea mai recentă inițiativă a Uniunii Europene, BEFIT (Business in Europe: Framework for Income Taxation - Afaceri în Europa: Cadrul de impozitare pe venit), care vizează stabilirea unei baza comune de impozitare în statele membre, 65% dintre participanții la studiu sunt de părere că nu va avea efectul scontat, acela de a simplifica procesul de conformare la plata impozitului pe profit pentru grupurile lor. În același timp, 47% estimează că directiva care vizează descurajarea utilizării societăților fără substanță economică pentru reducerea sarcinii fiscale – ATAD III (Anti-Tax Avoidance Directive III sau Unshell Directive) – va impune schimbări în structura organizațiilor din care fac parte, dar încă nu au operat modificările necesare. 

Conform studiului, două treimi dintre respondenți sunt în continuare îngrijorați de lipsa de îndrumare din partea autorităților fiscale din întreaga lume cu privire la testul scopului principal (principal purpose test) care trebuie realizat pentru a stabili dacă o tranzacție a fost efectuată în principal pentru obținerea unui avantaj fiscal care contravine scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile.

În perioada următoare, fiscalitatea asociată protecției mediului, în special taxarea emisiilor de carbon, ar putea deveni aria de interes pentru dezvoltarea unei abordări comune de către comunitatea fiscală internațională. În această perspectivă, 39% dintre respondenți spun că au început deja să analizeze impactul taxelor de mediu asupra afacerilor și operațiunilor lor.

Studiul Deloitte 2023 Global Tax Policy Survey este a zecea ediție a Global BEPS Survey, realizat anual de Deloitte, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul implementării reformei fiscale internaționale asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 200 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult