Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ponderea multinaționalelor care estimează o creștere a poverii fiscale ca urmare a implementării reformei OCDE scade la 34% de la 47% anul trecut

Imagine dintr-o companie

Foto Getty Images

O tremie dintre companiile multinaționale din întreaga lume (34%) anticipează o creștere semnificativă a ratei globale efective de impozitare a grupului din care fac parte, ca urmare a implementării celor doi piloni ai reformei fiscale coordonate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), însă ponderea este în scădere de la 47% în 2022, potrivit Deloitte 2023 Global Tax Policy Survey. Schimbarea percepției s-a produs în condițiile în care numeroase jurisdicții au făcut progrese în elaborarea legislației interne pentru introducerea impozitul minim pe profit la nivel global, conform pilonului II din reforma OCDE, iar pe baza clarificărilor privind modul de aplicare, 67% dintre participanți au ajuns la concluzia că această măsură nu va implica schimbări majore în structura organizatorică a grupurilor din care fac parte. 

Conform studiului, 85% dintre participanți se așteaptă ca un număr semnificativ de țări să introducă impozitul minim pe profit la nivel global până în 2025. În privința prevederilor referitoare la distribuirea mai echitabilă a drepturilor de impozitare a profiturilor între țările din care se obțin, conform pilonului I al reformei OCDE, doar 51% dintre participanți estimează o implementare în masă în viitorul apropiat, dat fiind că 69% dintre respondenți sunt de părere că Senatul SUA nu va adopta tratatul pentru implementarea acestui pilon până în 2025.

Concluziile raportului indică faptul că grupurile multinaționale sunt tot mai familiarizate cu recomandările OCDE și cu reglementările europene, care vizează eliminarea practicilor de erodare a bazei impozabile și de transfer al profiturilor, și acționează pentru a se conforma. Demersurile sunt mai avansate în cazul pilonului II, privind impozitul minim pe profit la nivel global, dat fiind faptul că Uniunea Europeană, dar și alte state, l-au adoptat deja. În cazul pilonului I, așa cum reiese și din studiu, așteptările sunt mai temperate, în special din cauza blocajului pe care îl întâmpină în Statele Unite. În aceste condiții, este nevoie în continuare de claritate în elaborarea reglementărilor fiscale și de consecvență în interpretarea acestora, astfel încât companiile, împovărate deja cu numeroase obligații de raportare, să parcurgă procesul de conformare cât mai ușor. Astfel, autoritățile fiscale din statele membre trebuie să își ajusteze legislația internă, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu reglementările europene, iar cele din România în mod special, având în vedere că taxarea marilor companii pe cifra de afaceri, adoptată recent, schimbă peisajul fiscal intern și complică implementarea impozitului minim pe profit la nivel global.

Referitor la cea mai recentă inițiativă a Uniunii Europene, BEFIT (Business in Europe: Framework for Income Taxation - Afaceri în Europa: Cadrul de impozitare pe venit), care vizează stabilirea unei baza comune de impozitare în statele membre, 65% dintre participanții la studiu sunt de părere că nu va avea efectul scontat, acela de a simplifica procesul de conformare la plata impozitului pe profit pentru grupurile lor. În același timp, 47% estimează că directiva care vizează descurajarea utilizării societăților fără substanță economică pentru reducerea sarcinii fiscale – ATAD III (Anti-Tax Avoidance Directive III sau Unshell Directive) – va impune schimbări în structura organizațiilor din care fac parte, dar încă nu au operat modificările necesare. 

Conform studiului, două treimi dintre respondenți sunt în continuare îngrijorați de lipsa de îndrumare din partea autorităților fiscale din întreaga lume cu privire la testul scopului principal (principal purpose test) care trebuie realizat pentru a stabili dacă o tranzacție a fost efectuată în principal pentru obținerea unui avantaj fiscal care contravine scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile.

În perioada următoare, fiscalitatea asociată protecției mediului, în special taxarea emisiilor de carbon, ar putea deveni aria de interes pentru dezvoltarea unei abordări comune de către comunitatea fiscală internațională. În această perspectivă, 39% dintre respondenți spun că au început deja să analizeze impactul taxelor de mediu asupra afacerilor și operațiunilor lor.

Studiul Deloitte 2023 Global Tax Policy Survey este a zecea ediție a Global BEPS Survey, realizat anual de Deloitte, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul implementării reformei fiscale internaționale asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 200 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult