Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Popescu – panicat de femei?

Într-un interesant articol despre ultimul Star Wars, pe Contributors.ro, socio... dacă-i spun socioloaga, se supără și are dreptate, dacă-i spun sociologul, nu e politically correct, deci, profesoara de sociologie de la Universitatea București, dna C. Rughiniș, consideră că „Spectatorii se vor obișnui treptat să nu se panicheze când văd două sau mai multe filme cu personajele feminine învingătoare – precum C.T. Popescu care, după trei vizionări, a și simțit suflul rece al matriarhatului. Vorba lui Finn: Stay calm”.

Vreau să-i comunic dnei C. Rughiniș, cu toată simpatia, că sunt cât se poate de calm. În legătură cu cele trei filme recente, Mad Max, The Martian și SW VII, în care personajul feminin e mai tare decât bărbații, n-am făcut decât să constat amuzat: „Bag de seamă că Hollywoodul ne îndreaptă spre matriarhat”, cum corect citează dna C. Rughiniș, dar interpretează excesiv: nu am atacuri de panică, nici „angoase”, cum mai zice dna profesoară, mă deranjează doar suflul rece al iernii de afară. 

În general, nu am nicio prejudecată de sex în legătură cu funcțiile de conducere, iar în particular, cred că femeile în poziții de decizie ar contribui la reducerea violenței cretine și/sau arogante de care e plină lumea.

În schimb, dna C. Rughiniș comite un fault nu socio, doar logic, atunci când scrie: „Vestea proastă este că toate celelalte filme ne conduc spre patriarhat, conform raționamentului lui C.T. Popescu - și, interesant, jurnalistul nu pare să aibă vreo problemă cu această direcție”. Conform niciunui raționament, nu rezultă nimic: celelalte filme pot fi oricum, eventual infantarhale, eu n-am spus nimic despre ele și nu am nicio problemă gen mama, tata și copilul, în nicio direcție.

Cu excepția celei artistice. Nu constituie pentru subsemnatul o valoare sau o nonvaloare a filmului faptul că femeia Furiosa e personajul dominant în Mad Max. Charlize Theron e atât de bună în acest rol, încât aproape că i-am uitat sexul.

Demonstrativ, ostentativ și nejustificat mi se pare modul în care scenaristul lui The Martian o pune pe Commander Lewis, geolog de meserie, să își asume autoritar, în locul piloților specializați, interceptarea în vid cu succes a naufragiatului Watney, nu faptul că Jessica Chastain e femeie.

Nu am vreo problemă legată de caftul administrat Darth Vaderului aspirant de către fetișcana Rey, mă deprimă inconsistența dramaturgică a personajului și interpretarea cabalină, cu facializări intense din fălci, nări, ochi și gâfâieli repetate (de altfel, în SW VII, toată lumea respiră greu) a tinerei actrițe.

Pe scurt și caragialește vorbind, ce mă zgârie pe scoarță e tendința fără artă. Împingerea în față, programatică, considerată o valoare în sine, a femeii de către „factorii de răspundere” de la Hollywood, probabil în pregătirea publicului american pentru a o vota pe democrata pârâtă Hillary Clinton. Nicidecum apariția artistic naturală a unor personaje feminine superioare celor masculine, cum sunt cele întruchipate de Nicole Kidman, Charlotte Gainsbourg sau Kirsten Dunst în minunatele Dogville și Melancholia ale ideologic nefrecventabilului Lars von Trier.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult