Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Credință sau spectacol? Cum s-a transformat Postul Mare într-o perioadă plină de evenimente

Postul Pastelui / sursa foto: Profimedia

sursa foto: Profimedia

În unanimitatea regulilor și restricțiilor din Postul Mare, se pot detecta câteva manifestări și atitudini ce se pot circumscrie ireverențiosului față de religie și, pe alocuri, chiar unor atitudini eretice. Biserica ocupă un loc important în viața românilor, având o centralitate din ce în ce mai evidentă, mai pregnantă. Biserica poate îndruma, forma și dirija colectivitatea, de la pregătirea și educația moral-religioasă, până la comportamentul electoral în plan politic. În interiorul ritualului religios, trebuie să recunoaștem că există uneori o doză de spectaculozitate, de scenarii, de punere în scenă a unor aspecte ce țin de misiunea apologetică și de promovare a comportamentului creștin.

De multe ori există excese și revărsări, din „preaplinul” ordinului clerical (preoți și ierarhi), care își pune la bătaie zelul și dorința nestăpânită de a fi în permanență în atenția publică. Există momente, însă, când acest zel neînfrânat poate intra în contradicție flagrantă cu ceea ce înseamnă temperanța și decența învățăturii creștine. Astfel de manifestări excesive sunt distonante cu ceea ce presupune Postul Mare, care este prin excelență o perioadă de abstinență, de meditație, de rugăciune, de spălare de „zgura” păcatelor și abaterilor de la viața creștină. Este vorba de o reală pregătire a sărbătorii Învierii lui Isus, care este, însă, precedată de o perioadă de tristețe, de jale, repliere în suferință. Această perioadă a Postului Mare este populată de spectacolul pelerinajelor legate de Drumul Crucii, de Maica Domnului. S-a inventat pelerinajul ortodox la Nicula înainte de Paști, care a ajuns la a XVI-a ediție, ceea ce înseamnă că acest pelerinaj este destul de recent în durata lungă a bisericii, apoi pelerinajul Calea Crucii din 15 martie, a.c., al bisericii greco-catolice la Cluj, cu prilejul sărbătorii din Duminica Crucii. Sunt, de altfel, și alte pelerinaje ce angajează mulți credincioși în Postul Mare, spectaculoase și gestionate cu savoare de biserică. Peste acestea, a mai venit și un alt moment de manifestare colectivă, și anume „Marșul pentru viață”, organizat tot sub patronajul creștin al celor două ierarhii din Cluj, ortodoxă și greco-catolică, împreună cu tot felul de asociații ale studenților creștini. Parcă toate s-au întâmplat spre a fi în atenția publică în această perioadă de post și rugăciune.

Ne putem replia în această perioadă în rugăciunile care consacră o viață creștină exemplară, în colțul sufletului creștin al fiecăruia dintre noi. Așadar, fiecare și împreună putem să ne dedicăm unei vieți creștine și apropierii nespectaculoase și nezgomotoase de Isus Cristos.

Tot în această perioadă de penitență și de restricții, cea a Postului Mare, remarcăm un fastuos turneu al corului „Madrigal” în orașe precum Timișoara, Cluj, Oradea, Sibiu, București. Așa cum se menționează în promovarea acestui turneu, el se desfășoară „de la bucuria intrării în cetate la agonia pătimită pe cruce”, fiind expresia „simbolismului zilelor premergătoare Învierii Mântuitorului”. Așadar, acest turneu are loc între o bucurie maximă și o tristețe maximă. Pare că și acest spectacol-turneu este distonant cu spiritul Postului Mare, ce presupune tăcere, meditație, refugiul în sine, o consolidare individuală a relației cu Dumnezeu. Postul înseamnă în primul rând o reconstruire a individualității creștinului, și nu exhibiții și manifestări ale colectivității. Este o așteptare individuală a întâlnirii cu Isus Cristos. Replierea individuală în spiritul pietății și rugăciunii se află în contradicție cu manifestările și spectacolul colectiv, chiar dacă și acestea sunt de factură creștină.

A mai apărut un moment-spectacol, de astă dată după Paști, cel al nelipsitului Ștefan Hrușcă, intitulat „Un copac cu flori”, programat la Cluj în 17 aprilie 2026, dar care a fost anulat. Așadar, „vine Hrușcă pe la noi” să ne fericească cu cântarea lui, de astă dată în primăvară, el care ne fericește anual cu colindele de Crăciun. Semn că acest baladist își propune să fie prezent pe scenă și în alte perioade decât cele consacrate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Daniela Gladei

Dar faptul că găsisem domeniul potrivit nu însemna că eram și pregătită pentru el. Îmi amintesc primele exerciții pe Illustrator. Mă uitam la program și, sincer, îmi venea să plâng. Eram speriată că nu voi reuși niciodată să-l învăț. Părea atât de complicat, iar eu aveam idei pe care voiam să le văd transformate în ceva concret. Așa că a trebuit să aleg între două lucruri: frica de a nu ști sau dorința de a crea. Am ales a doua variantă. Am dat frica la o parte și am început să învăț. Iar replica „nu știu să folosesc Illustrator” — care la început era un motiv real de panică — a devenit, în timp, o glumă. Pentru că ideile mele creative aveau nevoie să fie materializate. Și, dacă voiam să le văd existând în lumea reală, trebuia să învăț instrumentele care mă puteau ajuta să le construiesc.

Citește mai mult

dispozitive gasite acasa la Călin Georgescu

Două dispozitive neobișnuite, găsite de procurori în casa lui Călin Georgescu, ridică o serie de întrebări: unul poate acoperi conversațiile cu un zgomot care face înregistrările greu de înțeles, iar celălalt poate bruia telefoanele și conexiunile wireless. Ce sunt aceste aparate, cum funcționează și, mai ales, cine i le-a dat și cine l-a învățat să le folosească?

Citește mai mult