Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Povestea Zen Gin: de la IT la distilerie – investiție de peste 400.000 euro și rețetă cu 17 ierburi aromatice. Republica Antreprenorilor

Cristian Georgescu

România poate juca un rol în industria regională și internațională de băuturi atunci când bifează simultan trei condiții: calitate constantă, inovație reală - în produs și ambalaj - și distribuție. Piața s-a maturizat: barurile și retailul modern caută etichete craft cu identitate și trasabilitate, însă barierele de intrare – capital, reglementări, accize, ritmul de omologare – rămân ridicate. În acest context, apar proiecte locale care încearcă să iasă din logica „poveștii inventate” și să pună accent pe rigoare, gust și experiență – exact tipul de abordare pe care îl descrie Cristian Georgescu (Gin Religion) pentru Zen Gin.

Principalele idei din interviu:

  • De la IT la distilerie: proiectul pornește ca pasiune, devine „hobby business”, iar presiunea prietenilor/consumatorilor îl împinge spre producție și vânzare. „Era mai multă satisfacție când le dădeai un pahar bun decât când ziceai că ai terminat un soft.”
  • Fără „legendă” inventată: refuzul unui storytelling artificial - „iarba rară, culeasă de…” - în favoarea unui produs în care creatorul crede.
  • Creativitate și știință: întâi libertatea de a căuta gustul, apoi rigoarea măsurării și a controlului parametrilor. Ambiția: „să aducem mai multă știință în distilare”.
  • Miză financiară serioasă: investiție totală peste 400.000 euro în spațiu propriu, adaptări pentru flux tehnologic și echipamente performante; cinci asociați, produs în piață de aproximativ două luni.
  • Diferența craft vs. serie: în craft ești „editor de gust” - alegi ce intră în lotul final -, fără zahăr/coloranți; rețetă cu 17 tipuri de ierburi aromatice și distilare inclusiv cu fructe proaspete, plus ambiția de a nu face compromisuri la calitate.

Cristian Georgescu este fondatorul Gin Religion și creatorul Zen Gin, cu background în IT și o abordare orientată spre rigoare și măsurare a procesului. El a explicat pentru Republica Antreprenorilor cum îmbină explorarea gustului cu standardizarea parametrilor de producție, asumând investiții de sute de mii de euro în infrastructură și echipamente. Vede distileria ca pe un atelier de „editare a gustului”, cu accent pe calitate, inovație și experiență de brand.

Cum ați ajuns de la IT la o distilerie artizanală?

A pornit ca pasiune și s-a transformat în business la îndemnul prietenilor. Sincer, vedeam mai multă bucurie în ochii oamenilor când le dădeam un pahar cu ceva bun decât când le spuneam că am terminat un soft. Am început pentru musafiri, apoi, fiind în concediu, soția mi-a făcut cadou un curs de distilare; mi-am dat seama că știu multe despre gin și că pot să îl fac. A urmat un alambic mic, de 10 litri, multe experimente și, la un moment dat, întrebarea repetată din jur: „Când putem cumpăra?” Poate criza vârstei mijlocii, poate nevoia de a mă reinventa – dar am decis să merg mai departe.

Ați pomenit de poveștile „cu iarbă rară” care împânzesc categoria. V-ați distanțat deliberat de genul ăsta de storytelling?

Da. Nu am vrut o poveste regională inventată. Am vrut să fac ginul pe care îmi place mie să-l beau și în care cred. De aici și ironia numelui Gin Religion.

Ce ați transferat din rigoarea IT în distilare?

Întâi lași loc creativității – descoperi zona de gust care îți place. Apoi intervine rigoarea: monitorizezi parametri, asiguri aceeași calitate de fiecare dată. Mi-am propus să aduc „mai multă știință” în distilare; asta m-a făcut să cred că pot construi un business din asta.

Cât ați investit și cum ați setat infrastructura?

Peste 400.000 de euro – mai mult decât mă așteptam. Am decis să cumpărăm spațiul, suntem proprietari, să îl adaptăm pentru fluxul tehnologic - rigole, apă, trasee clare -, plus echipamente performante pe care le-am așteptat ani. Între timp, echipa s-a lărgit: suntem cinci asociați. Am alături de mine oameni cu experiență și pasiune în diverse domenii: Anamaria Ștefan Georgescu, cu expertiza ei în retail și design, aduce atenție la detalii în fiecare produs; Felix Pătrășcanu contribuie cu strategie și spirit antreprenorial; Sergiu Neguț combină creativitatea cu viziunea de business, investind în proiecte cu potențial; Malin Dan se asigură că totul funcționează la nivel operațional și tehnologic.

Suntem în piață de aproximativ două luni, abia încep vânzările.

Cum arată competiția locală și locul vostru în ea?

Orice competiție e binevenită. E o nișă în zona craft; noi și alții încercăm să oferim un produs superior într-o piață în care, statistic, se beau mai mult ginuri ieftine, cu siropuri/zahăr. Noi venim cu altă filozofie: selecție de lot, fără compromisuri, „editezi gustul” în beci, alegând ce intră în produsul final.

Concret, ce diferențiază un gin craft de unul de serie?

La multe ginuri de serie esența e distilată în alcool etilic, iar în rețete găsești coloranți și zahăr – lucruri care nu ar trebui să existe într-un gin craft. Definiția spune „gust predominant de ienupăr” și fără/foarte puțin zahăr; standardul London Dry cere să oprești distilarea când tăria la ieșirea din alambic scade sub un prag. În industrial, distilezi în regim continuu și reciclezi părțile mai puțin bune – pierderi mici, dar și alt profil de gust. În craft ești un editor de gust.

Ce ne puteți spune despre ingrediente?

Rețeta e secretă, dar pot spune că folosim 17 ierburi culese din diverse locuri din lume și fructe proaspete. Avem echipament modificat ca să putem distila și cu fructe, nu doar cu ierburi.

O lecție de antreprenoriat pe care ați pariat?

Să nu renunți. Ajungi des în punctul „și acum ce fac?”. Eu, în IT, nu făceam vânzări; aici trebuie. Aveam fluxul aprobat și… nu-mi pusesem suficient problema vânzării. Oamenii buni sunt scumpi, resursele limitate, dar credința în produs te trece peste hop. Când îl vinzi cu toată inima și îl lași să fie gustat, vezi reacția – de obicei plăcută.

Cum vreți să arate „prima întâlnire” a cuiva cu Zen Gin?

Memorabilă olfactiv și gustativ. Pentru mine, Zen Gin înseamnă stare de bine și prieteni; nu l-am legat de o regiune, am vrut să fie universal. Poate e puțin „zen” în el, chiar dacă pe câinele Zen nu-l pot numi… zen. Băutura, da.

Ce vă diferențiază pe piața distileriilor artizanale?

Faptul că am făcut produsul în care noi credem, fără să urmăm trendurile sau studii de piață cu orice preț. Nu vrem compromisuri în ce privește calitatea. Am muncit mult la imagine, prezentare și inovație – inclusiv sticla, care are o soluție proprie în construcția ei. Și, venind din IT, vrem să inovăm și mai mult.

Peste cinci ani unde vedeți Gin Religion?

În zona de inovație, vrem să oferim unelte pentru parteneri - Horeca, branduri - ca să-și creeze propriile rețete și să facem ediții limitate pe profiluri de gust specifice. Și vrem portofoliu mai larg decât Zen Gin.

Luați în calcul și exportul?

Au apărut deja baruri din străinătate interesate – au gustat și au zis „wow, e unic, cum îl putem avea în ofertă?”. Explorăm.

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult