Foto: Profimedia
Nu întâmplător, de ieri a început o campanie de promovare a acestui plan: numirea unui tehnocrat, unul cu experiență în redresarea bugetară a unei țări: Delia Velculescu, FMI - dosarul Grecia.
Dar doamna Velculescu a impus anumite măsuri dure în Grecia, nu le-a luat în numele guvernului grec, nu le-a decontat politic și nici nu le-a negociat cu partidele din Grecia. Le-a negociat și impus, din poziția de finanțator al falimentului grec.
A face însă asta, din poziția de șef al guvernului, e o sinucidere curată. Nu doar politicǎ - ok, doamna nu este membru de partid și nu are grija scorului electoral - mai degrabă a acelui guvern pe care ar trebui să îl conducă.
Orice premier tehnocrat care va dori să înceapă reforme importante, care va dori să echilibreze economia și bugetul, va trebui să negocieze cu partidele parlamentare, pentru orice decizie. Ministerele nu sunt insule independente politic. Acolo există armate de politiceni care fac ce spune partidul, care blochează sau promovează măsurile, interesele, grupările economice agreate de partid. Așa e și în companiile de stat, în instituțiile strategice, în CJ-uri sau tot felul de consilii care oferă “consultanță” către guvernare.
În România, partidul decide cam tot. Politizarea excesivă a coloanei vertebrale a statului român e politica de partid.
Și atunci ce poate obține un premier tehnocrat? Câteva mici concesii, prin negocieri. Dar nu reforme, nu programe de dezvoltare și nu echilibru.
Vine un tehnocrat și crește TVA la 25%? Și taie pensiile speciale și salariile exagerate din sistemul public? Să fim serioși!
O nouă creștere de taxe o poate face, anul acesta, însă moderat. Dar reforma și echilibrul bugetar vor fi proiecte constant amânate, prin negocieri interminabile cu partidele.
Și cum va arăta guvernul? Tot cu miniștri tehnocrați? Cu secretari de stat tehnocrați?
Eu zic să punem și niște parlamentari tehnocrați, pentru a putea funcționa acest guvern.
Vom avea, până în 2028, guverne cu mandat scurt, cu crize politice la fiecare 6-8 luni, iar miza uriașă va fi următoarea: cine va deține puterea guvernării în anul electoral 2028. E tot ce contează pentru lupta politică. Rețelele financiare ascunse vor funcționa în continuare, reformele vor fi puse pe modul așteptare, iar proiectul strategic de reașezare a României pe noua hartă europeană și internațională va fi amânat.
Bine, luptele subterane vor continua, pentru a așeza țara în sferele de influență ale noului model autocrat. Se vede deja!
Care ar fi soluția? Alegeri anticipate programate. Sună aiurea, dar un guvern pe termen scurt, agreat cu partidele, pentru a organiza alegeri anticipate în termen de 6 luni ar fi singura ieșire.
Un acord între partide - un fel de înțelegere de la Snagov, care să funcționeze - e azi imposibilă. Ar fi fost un moment bun anul trecut, după alegeri. Acum însă, asistăm la lupta surdă între diverse grupări de interese, cu sprijin din afara țării.
Nu e o conspirație, se vede de pe lună.
Pentru cine vrea să iasă din propaganda politică și să se uite pe evenimente.
România nu avea acum nevoie de o criză politică, mai ales de una fără ieșire. Pentru că trăim momente importante de redesenare a sferelor de influență, de regândire a sistemelor economice și financiare.
Dar ce să le ceri celor care au ajuns politicieni doar pentru a se îmbogăți? Mai nimic.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. aplică reforme acum, cu rezultate vizibile pozitive in 2027, 2028, cu sanse mari sa castige alegerile, sau cel putin să conteze in formarea guvernului,
2. nu aplică reforme, intrăm in faliment si in 2028 extremistii iau tot, si nu vor schimba doar economia ci vor desfiinţa democraţia.
3. alegeri anticipate care să schimbe algoritmul politic actual. Nu prea cred că în cazul anticipatelor s-ar schimba mare lucru in configuraţia parlamentară. PNL, USR, UDMR nu ar reuşi majoritate fără PSD sau AUR, practic s-ar ajunge într-o situaţie foarte asemănătoare cu cea de acum....şi tot din primele 2 variante sunt obligaţi să aleagă......boală lungă, moarte sigură. Eu sincer, aş prefera să formeze acum guvernul PSD şi AUR, să-şi asume guvernarea, adică eşecul economic. Astfel vor deveni irelevanţi politic şi poate, poate vom scăpa de frânele modernizării României.
Ea nu va avea asemnea puteri, pentru că nu i le va da nimeni. De ce-ar susține PSD și AUR un prim-ministru pus pe reforme ?
Păi Bolojan dacă era băiat cuminte (ca Ciucă) și nu supăra PSD-ul, mai era demis ?