Prețul democrației contrafăcute. Factura pentru 10 ani de liniște în interesul național

foto: Profimedia

Criza guvernamentală și politică din aceste zile este încă un efect al unor acțiuni din trecut, când democrația a fost modelată cu ciocanul și nicovala, după bunul plac al unor grupuri de interese care au abuzat de poziție și au înghesuit decizii împotriva naturii sub pălăria „interesului național”.

Realizarea unei alianțe care a născut guvernul PSD-PNL la cererea oficială a lui Klaus Iohannis („rotativa”) l-a adus cu arcanul la palatul Victoria pe generalul Nicolae Ciucă (formulă guvernamentală despre care într-un documentar Recorder unul dintre intervievați a relatat în detaliu că s-a realizat în pădurea Băneasa, sub supravegherea și coordonarea a cel puțin un serviciu secret). Acesta a fost printre cele mai mari greșeli ale deceniului Iohannis, neasumată până astăzi de cineva, neexplicată și nepenalizată corespunzător. O negociere de neadmis într-o societate care se pretinde democratică- o construcție politică și formula executivă se încheagă într-o vilă a unui serviciu secret, care nu mai are doar pretenția să influențeze discret scena politică, dar are tupeul de a impune soluții formal, pe față, în vile de protocol, iar politicienii vin la raport să execute ordinele trasate.

Toate încercările de mutilare a jocului democratic corect au născut monștri și au crescut valul extremist (a rămas încă în ceață și finanțare ilegală a unei campanii și întrebarea simplă- cine și din ce bani îi plătește chiar și astăzi bodyguarzii lui „Dumnezeilă”, cum îl numește CTP). Călin Georgescu (un individ cu trecut dubios, conexiuni în structurile de putere și servicii, cu susținere în biserici, în zonele hard ale ortodocșilor) a ajuns în turul II al alegerilor prezidențiale fără ca nicio instituție a statului de pe lanț să-și facă treaba, de la servicii, la Autoritatea Electorală Permanentă, ANCOM etc- obligând CCR să salveze situația în al 12-lea ceas.

Alegerile comasate, listele comune PSD-PNL au bulversat electoratul și au dat impresia că se sudează la butoane niște structuri ce nu vor mai pleca de la putere decenii la rând. „Rotativa” guvernamentală (2 ani eu, 2 ani tu, cu impunerea clientelei de partid și nu numai în toate pozițiile de sus în jos) - toate au provocat contra-răspunsuri. Cele mai multe țin de imunitate - arată un tip de încercare a corpului de a fi sănătos. În fața sistemului care se osifică și acaparează tot, societatea tinde să se pună la adăpost, iar cetățenii votează ceea ce percep a fi anti-sistem (așa s-a umflat AUR). 

Au fost făcute gesturi contra naturii, cu sume imense de bani cheltuite de partide în mod total netrasparent, campanii menite să deformeze adevărul și să schimbe realitatea (Cristian Andrei scrie cu o încăpățânare demnă de toată stima despre aceste fonduri nici azi scoase la lumină). Au fost „rețete minune” care au dat greș, candidați care au ratat monumental (medic recunoscut pentru profesionalismul său, împins în față pentru primăria București), la CJ Timiș, în negocieri a fost predată la cheie o redută câștigată ani la rând de dreapta printr-o trădare care spune multe despre subteranele politicii (a fost impus Simonis de la PSD, în detrimentul lui Alin Nica, penelist cu prima șansă). A fost împânzită țara cu afișele primului ostaș al țării și cartea sa imposibil de citit, pentru a-l impune la Cotroceni- o mișcare ce a îngropat PNL în datorii de milioane de euro. Au fost bani cheltuiți de PNL pentru candidatul Georgescu (o chestiune rămasă nelămurită, neanchetată, cu Rareș Bogdan prim protagonist), au fost fonduri alocate de PSD și primari puși să aducă voturi pentru candidatul Simion de la AUR, socotind că e mai ușor de bătut în turul II (chestiune rămasă nelămurită și neinvestigată, tratată ca o glumă deși mărturiile unor pesediști sunt autodenunțuri).

Sunt foarte multe piese lipsă într-o imagine de puzzle - înțelegeri subterane, politicieni care-și finanțează adversarii, instituții tolerante, care nu-și fac treaba sau care sunt populate cu incompetenți. O pată pe obrazul autorităților române rămân individul Potra și mercenarii săi, care luptau sub steagul Rusiei pe bani grei, iar misiunile erau realizate și de cadre militare și din MAI aflate în concedii medicale. Despre individul Potra există legende în Sibiu că ateriza noaptea cu avioane de mici dimensiuni fără ca cineva să îndrăznească să-l controleze în bagaje (probabil că așa a introdus în țară și sumele imense de bani, dar și arsenalul găsit la percheziții). Totul se întâmpla pe același aeroport unde ateriza cu jet-urile private președintele țării când făcea escale pentru a pleca în următoarea vacanță cu soția.

O altă piesă a acestui puzzle a fost acțiunea de kompromat la adresa ziaristei Șercan, care lovise unde durea mai tare (teza cu suspiciune de plagiat a lui Nicolae Ciucă, cel ce ar fi trebuit să devină președintele României). Despre operațiunea de compromitere există voci credibile care spun că a fost coordonată de structuri (cu și prin fostul ministru de la Interne Lucian Bode). Un alt semn de întrebare despre legăturile transpartinice și trans-structuri reprezintă aparițiile sub forma veșnicei soluții a domnului care păstorește de prea mulți ani MAI și Justiția- Cătălin Predoiu- mutările pare că sunt încă decise din spatele scenei. Zilele acestea, Cătălin Predoiu nu reușea să formuleze explicit propoziția că nu e interesat de funcția de premier și de guvernarea cu PSD. A lăsat să se înțeleagă că dacă i se va cere, va accepta să fie și prim-ministru și că dacă așa se va decide, nu va avea o problemă să predea PNL-ul din nou social-democraților. Domnul Predoiu apare pe mai toate listele, scos din joben, inclusiv pe cele scurte cu numele noilor șefi de la servicii. Acest lucru indică faptul că este agreat de acestea și că și l-ar dori șef.

„Afacerile” rămase neîncheiate, neterminate din trecut tind să reapară și să-și caute o soluție zilele acestea. Într-o societate cu memorie, un om ca Sorin Grindeanu, atât de hulit după OUG 13 (plimbat sub formă de păpușă printată în Piața Victoriei în haine de deținut) nu ar fi avut ce căuta nici în Guvern, nici în funcția de șef al PSD. O altă afacere neîncheiată este Nordis. Sorin Grindeanu nu a dat explicații despre acele zboruri, costuri și așa mai departe.

Se mai răzbună ceva zilele acestea: faptul că imediat după plecarea lui Marcel Ciolacu, noul premier, Ilie Bolojan, nu a spus cu subiect și predicat ce a găsit în finanțele țării, mizând pe bunul simț al PSD care-și va asuma greșelile și se va comporta decent. Românii ar fi trebuit să știe clar: atât e în visterie, atât e gaura, X trebuie să răspundă penal persoanele M, Z, C- de ce s-a alocat Y sumă în locul Q. Ceea ce s-a întâmplat a fost de nivelul subminare a economiei naționale, cu un premier analfabet total, nu numai funcțional (o dovadă a fost clipul cu „Du-te, Dică”, înțeles invers, postat zilele trecute de el).

România are nevoie de o resetare a jocului democratic, însă pericolul curentului naționalist-extremist este cu adevărat puternic.

Un prim pas ar trebui făcut prin efortul de a transparentiza. Ilie Bolojan poate da o singură primă OUG în aceste zile (și ar trebui să caute sprijin în Parlament să nu fie măcelărit actul normativ).

OUG „Aprindem lumina!”- toate instituție care sunt finanțate din fonduri publice, indiferent de statutul lor, indiferent de suma primită, au termen 15 zile să urce pe website-ul oficial bugetele din ultimii 5 ani, în format editabil, organigramele (anonimizate), salariile, venituri, sporuri, indemnizații, tot. De asemenea, toate contractele și sumele (cu toate adiționalele, anexele etc), cu toți furnizorii de servicii, de la cei care fac salubritate, la cei care curăță copacii, la cei care desenează locurile de parcare sau montează pavele. Tot.

Dacă e de aprins lumina, atunci să fie absolut tot scos la lumină.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp