Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Previziunile mele pentru 2023: economia globală se îndreaptă spre ape tulburi

Claudiu Vuță

În 2022 piețele și economiile globale au trecut printr-un an turbulent, caracterizat de majorări abrupte ale ratelor dobânzilor și de o inflație în creștere.

După un an tumultuos, economia mondială se îndreaptă spre ape agitate

2023 va fi un alt an dificil pentru economia globală, caracterizat de provocări majore, în condițiile în care inflația de bază rămâne ridicată, iar răspunsul băncilor centrale tensionează și mai mult activitatea economică. Este de anticipat ca prețul acțiunilor și al materiilor prime să scadă și mai mult, deoarece încetinirea creșterii globale frânează cererea.

Activitatea economică mondială se confruntă cu o încetinire generalizată mai accentuată decât se aștepta, iar inflația este mai ridicată decât cea înregistrată în ultimele decenii. Costul vieții, înăsprirea condițiilor de creditare în majoritatea regiunilor, invazia Rusiei în Ucraina și pandemia COVID-19 care se agravează în China, toate acestea cântăresc puternic asupra anticipațiilor.

Se preconizează o încetinire a creșterii globale de la 6,0 % în 2021 la 3,2 % în 2022 și la 2,7 % în 2023, conform FMI. Acesta este cel mai slab profil de creștere din 2001, cu excepția crizei financiare mondiale din 2008 și a fazei acute a pandemiei COVID-19. Inflația globală va crește de la 4,7 la sută în 2021 la 8,8 la sută în 2022, dar va scădea la 6,5 la sută în 2023 și la 4,1 la sută în 2024. În consecință, există un risc ridicat în ceea ce privește stagflația, având în vedere mixul de factori cauzatori, anume situația economică în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau nulă, iar rata șomajului este înaltă.

Politicile monetare ar trebui să mențină cursul pentru a restabili stabilitatea prețurilor, iar politica fiscală ar trebui să urmărească atenuarea presiunilor legate de costul vieții, menținând în același timp o orientare suficient de strictă, aliniată la politicile monetare. Reformele structurale pot sprijini și mai mult lupta împotriva inflației prin îmbunătățirea productivității și atenuarea constrângerilor legate de ofertă, în timp ce cooperarea multilaterală la nivel global este necesară pentru a accelera tranziția către energia verde.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să agite piețele, afectând prețul produselor alimentare și energetice, în timp ce creșterea ratelor dobânzilor amenință să înăbușe redresarea post-pandemică încă fragilă.

În partea pozitivă a tabloului, redeschiderea Chinei după trei ani de restricții stricte, ca urmare a pandemiei Covid-19, oferă un impuls de încredere pentru redresarea globală – deși temperată de temerile că răspândirea galopantă a virusului în rândul celor 1,4 miliarde de locuitori ai Chinei ar putea da naștere unor variante mai letale.

În 2023, economia mondială se va confrunta cu riscuri și oportunități, de la creșterea ratelor dobânzilor, până la redeschiderea economică a Chinei

Pe măsură ce cele mai grave efecte ale COVID-19 asupra sănătății publice s-au diminuat, războiul din Ucraina și restricțiile dure impuse de China, prin politica „zero COVID”, au provocat un nou haos în lanțurile globale de aprovizionare. Prețurile la alimente și energie au crescut vertiginos, în timp ce inflația în multe economii a atins maximele ultimelor patru decenii. În Statele Unite rata inflației a depășit 7%, un record al ultimilor 40 de ani. În zona euro rata inflației a depășit 10%, de asemenea, o valoare record de la înființarea zonei monetare la 1 ianuarie 1999.

Inflația și ratele dobânzilor

Se estimează că inflația va scădea la nivel mondial în 2023, dar va rămâne totuși ridicată. Fondul Monetar Internațional (FMI) anticipează că inflația globală va ajunge la 6,5% în 2023, în scădere de la 8,8% în 2022. Pentru a combate efectele negative produse de inflație, băncile centrale vor continua politica de creștere a ratei de dobândă-cheie, decizie prin care se încearcă reducerea inflației. Este o măsură care își așteaptă eficiența. Un efect anticipat al acestei politici este o revenire lentă în ceea ce privește ratele de creștere economică la nivel global.

Încetinirea creșterii și recesiunea

În timp ce se așteaptă ca majorarea prețurilor să se atenueze în 2023, creșterea economică va încetini cu siguranță, alături de menținerea ratelor dobânzilor la un nivel ridicat. FMI estimează că economia mondială va crește cu doar 2,7% în 2023, față de 3,2% în 2022. OCDE a estimat o creștere de 2,2 la sută în 2023, față de 3,1 la sută în 2022. O recesiune globală poate fi probabilă în 2023, la doar trei ani de la recesiunea cauzată de pandemia Covid-19. Însă o recesiune nu este inevitabilă, climatul economic mondial fiind extrem de volatil.

Chiar dacă economia globală nu va intra tehnic în recesiune, definită în sens larg ca două trimestre consecutive de creștere negativă, anul 2023 ar putea fi perceput ca unul în care economia intră în recesiune din cauza combinației dintre încetinirea creșterii, prețurile ridicate și creșterea ratelor dobânzilor. Este foarte probabil ca economiile SUA, China și a zonei euro să stagneze. De aceea este foarte posibil ca 2023 să fie resimțit ca un an în care economiile vor intra în recesiune, chiar dacă din punct de vedere tehnic nu ne vom confrunta cu această situație.

Redeschiderea Chinei

După aproape trei ani de blocaje punitive, testări în masă și închideri ale unor regiuni vaste, China a început la începutul acestei luni procesul de relaxare a controversatei sale politici „zero COVID”, în urma unor proteste în masă ale cetățenilor chinezi.

Redeschiderea celei de-a doua economii a lumii, care a încetinit dramatic în ultimul an, urmând să înregistreze o rată de creștere de sub 3%, ar trebui să injecteze un nou impuls în redresarea globală.

O revenire a cererii de consum din China ar da un impuls marilor exportatori, precum Indonezia, Malaiezia, Thailanda și Singapore, în timp ce sfârșitul restricțiilor oferă o ușurare pentru companiile ale căror procese de producție sunt localizate în China, care au suferit întreruperi repetate ca urmare a politicii „zero COVID”. Având în vedere că rata de răspândire a virusului în rândul populației Chinei este ridicată, experți în sănătate și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la apariția unor variante noi și mai periculoase. O rată ridicată a îmbolnăvirilor ar putea forța statul chinez să revină asupra aplicării dure a politicii “zero COVID”, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra producției de mărfuri și a lanțurilor logistice. O astfel de situație ar produce efecte asupra ratei inflației la nivel global, în sensul menținerii acesteia la un nivel ridicat, în pofida intervenției băncilor centrale.

În același timp, companii din toate sectoarele de activitate prospectează noi locații de producție pentru a nu mai depinde de China. Astfel, pot beneficia de investiții majore țări din Asia, precum India, Vietnam, Malaiezia, Thailanda sau Bangladesh, dar și țările din Europa de Sud Est. Astfel, România ar putea beneficia de noi fluxuri investiționale.

Deglobalizarea

Eforturile de a reduce procesele de globalizare s-au accelerat în acest an și se pare că vor continua și în 2023. De la lansarea sa sub administrația Trump, războiul comercial și tehnologic dintre SUA și China s-a adâncit sub conducerea președintelui american Joe Biden. În august, Biden a semnat Legea CHIPS, care blochează exportul de cipuri avansate și de echipamente de producție spre China. Legea este o măsură menită să înăbușe dezvoltarea industriei chineze a semiconductorilor și să susțină autosuficiența Statelor Unite în ceea ce privește producția de cipuri. Occidentul și în special SUA, se simt din ce în ce mai amenințați de traiectoria economică a Chinei și răspund cu presiuni economice și militare împotriva Chinei, o superputere emergentă. O invazie a Taiwanului este puțin probabilă, dar importurile mai scumpe și o creștere mai lentă pentru toate țările implicate în acest război comercial sunt o certitudine.

Această analiză a fost elaborată la invitația colegilor din cadrul Inițiativei pentru Cultură Democratică Europeană – ICDE, iar textul original este disponibil online prin accesarea următorului link: https://roeu.org/2023/01/01/2023-tendinte-si-perspective/

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Ana Maria Bălan

În facultate, am avut o colegă mai mare pe care mereu am admirat-o: super deșteaptă, implicată, genul de persoană pe care ai dori-o în echipa ta de medici. Am revăzut-o în primul ei an de rezidențiat: epuizată, dezumanizată, cinică. (Foto: Ana Maria Bălan/ Facebook)

Citește mai mult