Românii votează duminică pentru a-și alege președintele.
UPDATE: Cu 20 de minute înainte de închiderea urnelor, 49,72 % dintre alegători votaseră în țară.
UPDATE Prezența la votul din țară a depășit-o, la ora 19:15, pe cea de la finalul turului 1 - 47,67% față de 47,66%. 8.684.718 de alegători și-au exprimat până la această oră opțiunea electorală.
UPDATE 8.072.538 de persoane votaseră până la ora 18:00, numărul alegătorilor fiind cu aproape 400.000 mai mare decât în turul 1. Prezența a ajuns la 44,31%.
UPDATE 6.524.336 de persoane, reprezentând 35,81 % din totalul alegătorilor votaseră până la ora 16:00. În turul 1, votaseră până la aceeași oră 33,44 % dingtre alegători - 6.093.433 de alegători.
UPDATE: La ora 13:00, prezența la vot a depășit-o pe cea din turul 1 al alegerilor prezidențiale, de la aceeași oră. 4.021.634 de alegători, adică 22,07% din total,au votat de această dată, în comparație cu 3.768.091 de alegători, adică 20,68% în turul 1. Judetele roșii, precum Teleorman, Dolj, Olt, Vâlcea, Vrancea s-au mobilizat mult mai mai bine și au o prezență superioară celei din turul 1. De altfel Teleorman și Olt se află sus în topul prezenței, cu procente ce trec de 25%. Topul prezenței la vot pe județe arată astfel: Ilfov (pe primul loc), Teleorman, Constanța, Brașov, Argeș, Olt, Vâlcea, Sibiu, Mehedinți, Cluj.
UPDATE: 1.822.659 de persoane, adică 11,39% din numărul alegătorilor votaseră la ora 11:00. Potrivit datelor BEC, prezența este ușor mai crescută decât cea din primul tur de scrutin, când, la aceeași oră, votaseră 11,08% dintre alegători.
UPDATE: Peste 1.087.000, adică 6,87% din totalul alegătorilor votaseră la ora 10:00. Prezența este aproape egală cu cea din primul tur, când, la aceeași oră, votaseră 6,89% dintre alegători.
La ora 9:00, își exprimaseră opțiunile 602.736 alegători, ceea ce reprezintă un procent de 3,30% din total. Prezența este mai mică atât decât cea din primul tur al alegerilor prezidențiale, cât și decât cea de la alegerile europarlamentare din mai.
Pe 10 noiembrie, până la ora 9:00 votaseră, potrivit datelor de la Biroul Electoral Central, 3,51%, dintre alegători. Prezența la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, de la ora 09,00, era de 3,36%.
Pe liste, sunt înscriși 18.217.411 de alegători. Puteți urmări prezența în timp real aici.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Veorica în campania sa "iubitoare de români" "pozeaza" alături de rezultatul materializat al nenumăratelor "campanii" "spre binele" unui popor înşelat cu cinismul voaroavei sperjure, chiar în momentul angajamentului pronunţării sale.
Vorbesc de fotografia ce figurează alături de articol pe lista prezentării generale a propunerilor platformei. (Link-ul ne duce către articol, dar, de data aceasta, însoţit de o altă fotografie)
O fotografie este un instantaneu, un martor al unei clipe a timpului ce se scurge cu repeziciunea unei realitaţi indiferente la temerile noastre pline de superstiţia speranţei.
Dar, analizînd chiar şi acest moment surprins, "la grămadă", cu alte instantanee, ce putem vedea ?
Vedem două personaje, două lumi, două adevăruri.
Unul, cel ce-şi fraudează originile şi propria sa condiţie sociala, priveşte către niciunde, indiferent şi rece, cu un rictus ce ţine loc de surîs. Indiferenţa sa nu pare să fie mişcată de mica tragedie de alaturi, pe care nici măcar nu o recunoaşte, pentru că spectrul înţelegerii sale este limitat la o pagină acoperită de literele limbajului de lemn ale unui partid venit din alte timpuri.
Alături, apare arhetipul sufletului sărăciei neeeducate din satele noastre : privirea lăcrimoasă şi cerîndă a ţăranului neputincios, privire de cîine credincios şi plin de iubirea celui ce se îneacă singur si neajutorat, într-o lume indolentă şi nemiloasă.
Veorica – Rodica (vechiul sau "prenume"), are nevoie de această falsă cauţiune a unei democraţii inexistente, pictată cu sînge negru de ciocoi cleptocrat şi care ne cerşeşte (şi ea) dijma gratitudinii noastre (nemeritată de aceşti hoţi ai viselor noastre de viitor).
Mîna întinsă, gest suprem al omeniei, este acolo pentru a cerşi şi nu pentru a da.
Se poate şi aşa ; depinde cine dă şi cine primeşte.
Tot la 4-5 ani apare această (im)postură fotografică a cinismului imoralităţii nepăsătoare a "elitelor" ce au furat, cu viclenie josnică, locul unor adevăraţi conducători, inteligenti, plini de omenie şi doritori de a-şi lăsa numele în cartea istoriei faptelor merituoase.
Că un personaj de o calitate intelectuala si morala atît de îndoielnică a ajuns să reprezinte speranţele unui popor îndobitocit de umilinţele sărăciei si lipsei de educaţie, ar trebui să ne pună pe gînduri.
Dar nu ne va pune !
Acesta este un (prea) vechi blestem şi nu o aşteptare, fie ea si utopică.