Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Profesorul de matematică Sorin Borodi le bate obrazul „dascălilor” suficienți: „Nu simțim nicio jenă. Ne complăcem în aceleași cunoștințe sterile, utile pentru 1% dintre elevi”

Sorin Borodi

79 de țări au dat testul PISA în anul 2018 însă, dintre acestea, România și-a înrăutățit cel mai vizibil rezultatele la matematică față de testarea din 2015 și a obținut de această dată un scor cu 14 puncte mai mic. Cu o medie la matematică cu 59 de puncte mai mică decât media țărilor OECD, România a se află pe ultimul loc din UE la acest capitol. 

Deși a fost descrisă de experții în educație drept dezastruoasă, situația este privită cu lejeritate de la Ministerul Educației. „Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională. Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”, a declarat ministrul Monica Anisie.

 Însă care este rostul cunoștințelor pe care elevii sunt puși să le înmagazineze, dacă nu sunt și aplicate?

CITIȚI ȘI - Cristian Tudor Popescu: Profesorii predau, elevii se predau

Profesorul de matematică Sorin Borodi, de la Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian” din Dej, atrage de ani buni atenția asupra felului prea abstract în care este predată această materie în România și militează pentru o mai bună conexiune între cunoștințele de la școală și viața reală.

„În toată lumea, din Polinezia până în Africa, educația face salturi semnificative de la un an la altul. Numai noi ne cramponăm în trecut și nu vrem să vedem ce este bun pentru elevi.

La matematică, noi rămânem în învățământul nostru prăfuit și neatractiv. La noi, să știți că aceste teste nu au fost niciodată privite cu seriozitate, dar adevărul e că, și dacă dascălii le-ar fi acordat importanță, rezultatele nu ar fi fost diferite”, crede Sorin Borodi. 

În opinia lui, testele PISA arată obiectiv starea educației dintr-o țară la un moment dat. Însă, din păcate, mulți profesori le consideră irelevante. 

„La noi, profesorii, aș vrea să mă refer la matematică, spun: De aia sunt rezultatele slabe pentru că acolo avem întrebări prin excelență transdisciplinare. La noi nu se predă în felul ăsta, de aceea nu avem rezultate. E și aici un adevăr, însă la urma urmei important e faptul că aceste rezultate sunt o dovadă clară că învățământul nu-și îndeplinește obiectivul. Din nefericire, nu ne ating aceste rezultate. Nu simțim nicio jenă: Asta e, nu se predă interdisciplinar, astea sunt rezultatele... În loc să protestăm, cu mic, cu mare noi, profesorii, să cerem să se lege odată învățământul ăsta al nostru de viața reală, noi ne complăcem în aceleași cunoștințe sterile, utile pentru 1% dintre elevi”, spune Sorin Borodi.

Faptul că la matematică rata analfabetismului funcțional este de 47% este, în opinia sa, un efect al felului dezastruos în care se predă în România. „Pentru mare procent dintre elevi, școala nu și-a atins miza. Ei nu pot să ducă la bun sfârșit o sarcină simplă, o sarcină elementară, o simplă transformare valutară. Și eu înclin să cred că nici folosind calculatorul nu s-ar fi descurcat. Ăsta e un efect al modului dezastruos în care se predă la noi matematica”, crede profesorul.

La PISA 2018, elevii din doar 8 state, printre care și România, au dat testele pe foaie, nu pe calculator.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Ca orice materie, matematica are zone practice, utile în viaţa de zi cu zi şi zone vocaţionale, utile în profesie. Tabla înmulţirii e o zonă utilă în viaţa de zi cu zi; exerciţiile cu matrice sunt necesare anumitor profesii, ele nefiind utile tuturor.
    • Like 2
    • @ Valentin
      Tocmai de aceea nici nu se fac matrici la toate liceele.
      • Like 1
  • Cunostintele in sine nu sunt sterile si sunt utile pentru toti. Este desigur datoria profesorului sa arate lucrul asta si sa arate cum pot fi utilizate. Iar matematica este abstracta prin esenta ei si a dezvolta capacitatea de abstractizare nu e in nici un caz un lucru rau. De rezultatele PISA si declaratiile doamnei ministru ar trebui sa ne fie jena, asta e adevarat.
    • Like 6
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Matematica nu e sterila deloc, insa modul de predare e unul steril. In mare "programa" iti baga pe gat solutiile unor probleme despre care nu-ti spune nimeni ca exista (gen analiza din clasa a 11-a). Si se sar/trec prea repede peste etape importante (de exemplu verificarea enuntului problemei, cum il numesti la 10 ani, etapa din "definirea spatiului solutiilor" cum o sa-i spui mai tarziu) la sabloane de recunoscut/rezolvat probleme doar de dragul rezultatelor spectaculoase. Rezultatul? Vezi testul PISA. Sau pe de-alde Valentin care e convins ca matematica = masturbare intelectuala.
      Eu am odraslele intr-un al sistem unde avanseaza mai "incet", mai corelat cu varsta, care insista pe chestiile de baza (cantitati, marimi, numere, ordine, sau analiza datelor problemei) in "dauna" asa-ziselor performante in pampers. Rezultat? Doua medalii fields la o tara cat jumatate din Romania, premii nobel, o medie mult peste a noastra la PISA, si un numar de top performers de 4 ori mai mare si al unuia de "ratati" mult mai mic. Si asta desi e o tara in care inegalitatile sociale sau economice sunt comparabile cu ale Romaniei.
      Eu am fost olimpic la matematica in sistemul romanesc insa ma bucur ca progeniturile invata in alt sistem. Au sanse mult mai mari sa le PLACA matematica, iar daca inveti de placere ajungi mult mai usor la performante (si ma dau pe mine de exemplu). Eu nu am luat-o prea in serios incat sa-mi pierd placerea, si am avut noroc de cativa profesori din aia cum ii vezi tu... insa am colegi fosti olimipici si ei care vomita si acum cand aud de matematica, la 15-20 ani dupa ce "au scapat" de ea si de malaxorul "prega pentru olimpiade".
      • Like 3
    • @ Parerist
      Pai modul de predare depinde de prof. Programa e pur si simplu o lista de teme care urmeaza sa fie abordate la clasa. Cum sunt abordate, ce fel de exercitii se fac, asta ramane la alegerea profului, ceea ce are sens pana la urma. La olimpiade de mate am fost si eu in liceu, desi ma concentram mai mult pe fizica, drept care am inceput cu analiza inainte de clasa a 11-a. Chiar nu mi s-a parut naspa, sau facuta prea in graba sau prea devreme. Intr-atat incat peste ani chiar am facut un master de mate. Imi pare rau ca "prega de olimpiade" a lasat un gust amar colegilor dvs., cunosc si eu cazuri in care s-a exagerat, cunosc insa multe in care olimpiadele au constituit o rampa de lansare in cariera.
      Ma rog, cu olimpiadele am cam deviat de la subiect, dar cum am am mai zis si alte dati, rezultatele la PISA sunt influentate de mai multi factori. Cat despre medalii Fields, probabil dom' Colceag trebuie sa primeasca fo' 3-4, dar ii e lene sa-si publice minunile :D
      • Like 4


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult