Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Profitabilitatea multinaționalelor e mai mică decât a firmelor locale pentru că plătesc salarii mai mari și au investiții mai mari - Ionuț Dumitru

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a explicat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că în România multinaționalele au aceeași amprentă în PIB ca și firmele cu capital autohton, dar au profitabilitate mai mică decât companiile cu capital românesc pentru că plătesc salarii mai mari și au investiții mai mari.

„Dacă ne uităm pe cifre, multinaționale versus capitalul autohton, ambele au cam aceeași cifră de afaceri, aceeași valoare adăugată. Ele au aceleași vânzări, aceleași consumuri intermediare. Dacă mergem mai jos, vedem că profitul e mai mare la companiile românești vs companiile străine. Sunt două explicații: companiile străine plătesc salarii mai mari decât cele locale”, a declarat Ionuț Dumitru.

Potrivit acestuia, statistica arată că în companiile cu capital local salariul mediu net era de aproximativ la 1.100 lei net, iar în companiile cu capital străin era dublu - 2.200 lei, ceea ce arată că multinaționalele au costuri salariale mai mari. 

În plus, mai spune șeful Consiliului Fiscal, există o diferență mare între domeniile în care activează, în general, multinaționalele, față de cele în care își desfășoară activitatea companiile cu capital românesc. 

„Multinaționalele activează în industria prelucrătoare și sunt orientate către export. Adică sunt în zone în care ai investiții mari în active fixe - utilaje - care generează o amortizare mare, care diminuează profitabilitatea”, a mai explicat Ionuț Dumitru, care spune că este economia are nevoie de ambele categorii de companii - și locale, și străine - pentru că ambele plătesc salarii și taxe. „Nu ajută pe nimeni să spunem că ăia sunt buni și ăia sunt răi”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și de Florin Negruțiu, va fi difuzată duminică, la Digi 24, începând cu ora 13:05.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sustin cu toata taria DNA si pe CODRUTA ,care a fost sportiva de performanta,corecta si o luptatoare.Sa i aresteze pe toti hotii din guvern si parlament, ma mir ca nu le este rusine ca au mintit o TARA intreaga.De fapt hotii si mincinosii n au rusine
    • Like 0
  • Aricolul "Ridicaţi-vă, capitalişti!" scris de Peter Georgescu în The New York Times nu trebuie ratat de cei care vor să înţeleagă lumea în care trăiesc.
    • Like 0
  • Directiva Europeană 1164/2016 stabileşte norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă asupra funcţionării pieţei interne.

    Ce înseamnă asta? Păi înseamnă că evitarea obligaţiilor fiscale de multinaţionale este o problemă europeană. Chiar mondială... Deci nu este aşa cum spune domnul Ionuţ Dumitru. Dar este un loc comun fatul că multinaţionalele au mulţi bani pentru propagandă. Mai jos, Florin a punctat foarte bine anumite aspecte. Iar îngrijorarea mea este următoarea: Dacă în ţări ca Germania şi Franţa se întâmplă acest fenomen, ţări cu Fisc adevărat şi instituţii solide, cum este în România?

    Situaţia din 2015 ne arată că multinaţionalele au cel mai mic profit iar companiile de stat româneşti au cel mai mare profit, raportat la cifra de afaceri. Cum rămîne cu statul este un prost administrator? O minciună care ne este servită de 27 de ani. Iar investiţiile din companiile de stat româneşti sunt la nivelul multinaţionalelor...şi nici salariile nu sunt mici. Care este diferenţa dintre Electrica şi Enel sau CEZ? Să vă spun eu? Electrica are mai puţine reclamaţii. Am spus-o şi o mai spun: până şi Andrei Pleşu a simţit nevoia să scrie un editorial despre serviciile execrabile prestate de Enel.

    La ce s-ar putea preta multinaţionalele pentru menţinerea situaţiei actuale? La multe. Inclusiv la manifestaţii pentru dărâmarea guvernelor care vor să impună respectarea legislaţiei. Am trăit un asemenea moment destul de recent.

    Celor care spun că multinaţionalele sunt interesate de democraţie şi de aceea au ieşit în stradă în frunte cu CEO le răspund că aceleaşi multinaţionale fac afaceri şi în China condusă de Partidul Comunist Chinez... şi nu le deranjează dictatura, ci doar profitul. Ar face afaceri şi în Coreea de Nord dar nu le primeşte Kim.

    Eu sunt pentru cât mai multe astfel de firme în România, dar să ne respecte. De hoţi este sătul poporul român.
    • Like 1
    • @ Constantin
      check icon
      Unde se găsește articolul lui Andrei Pleșu despre Enel?
      • Like 0
    • @
      Este vorba despre un editorial publicat în Adevărul sau Dilema Veche ( cred că Adevărul), publicat acum vreo 3 ani, în care domnul Pleşu se arăta surprins de întreruperile de curent extrem de dese şi, în final, se întreba dacă aşa stau lucrurile şi în Italia.
      Am căutat editorialul acum şi nu l-am găsit, poate ai mai mult noroc. Este vorba despre un editorial, nu interviu sau altceva.
      • Like 0
    • @ Constantin
      check icon
      Mulțumesc! Credeam că e vreun articol recent.
      Anyway, întreruperile de curent cred că sunt dintre cele mai mici hibe din sistem (sunt probleme tehnice care se rezolvă cu investiții în infrastructură), însă mai greu de combătut sunt birocrația, dubla taxare a certificatelor verzi (aici, în cârdășie cu guvernul, prin instrumentul său -ANRE), hățișul legislativ atunci când este vorba de racordarea la rețea, și multe altele...
      • Like 0
  • Florin check icon
    Discutabila afirmatia domnului Dumitru. Investitia in utilaje si masini tehnologice se amortizeaza si amortizarea scade profitul contabil. Pe de alta parte, acestea cresc productivitatea si automat si profitul. Ceea ce nu spune domnul Dumitru e ca multinationalele au obiceiul de a isi diminua profiturile locale prin transfer de costuri din jurisdictii mai prietenoase din punct de vedere fiscal. Acest obicei deocamdata legal e in atentia inclusiv a Parlamentului European, care a dat si o directiva in acest sens. Ramane de vazut cum va fi aplicata de statul roman, concret, printr-o lege in concordanta.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult