Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

De ce urăște Guvernul lui Liviu Dragnea multinaționalele. Antreprenorii români ies din neutralitate: Mulți ne-am format în companiile internaționale

Protest - foto Mihai Bălănescu

Foto: Dan Mihai Bălănescu

În timpul protestelor față de OUG 13, PSD a încercat să demonizeze companiile multinaționale prezente în România încercând să acrediteze, pe diferite canale, ideea că acestea și-au scos angajații în stradă pentru că măsurile luate de noul Guvern le împiedică „să mai facă profituri uriașe pe spinarea românilor”. 

„Capitalul străin în România nu este un moft”, a transmis printr-un comunicat Fundația Romanian Business Leaders, care reunește o mare parte dintre antreprenorii români și străini. „Astăzi, în România, problemele cu adevărat importante nu țin de proveniența capitalului. Esențial este ca politicile publice să stimuleze formarea capitalului românesc și să asigure un cadru transparent, stabil și predictibil, în care capitalul autohton și străin să producă valoare pentru economie și pentru români.

După 27 de ani de economie de piață în România, din care primele două decenii au fost dominate de infamul „capitalism de cumetrie" care a ținut în loc societatea și economia, astăzi, capitalul românesc este încă într-un stadiu embrionar. O arată poziția investițională internațională slabă a României, aportul modest al companiilor cu capital românesc în totalul exporturilor și numărul mic de start-up-uri cu capital românesc care reușesc să depășească venituri anuale de 1 milion de euro”, se arată în comunicatul RBL.

În opinia RBL, multinaționalele au meritul profesionalizării mediului de business din România. „Companiile românești și multinaționale contribuie împreună pe lanțuri de valoare ale căror baze au fost puse chiar de primele investiții străine în România, după căderea comunismului. Multinaționalele au meritul profesionalizării mediului de business din România. Mulți antreprenori și șefi de companii românești și-au început cariera în companii internaționale, unde au învățat și și-au dezvoltat abilități pe care apoi le-au transferat în propriile afaceri și în companiile cu capital românesc. Mulți dintre acești oameni fac astăzi parte din comunitatea Romanian Business Leaders”, menționează sursa citată.

RBL amintește că, în 2015, după 5-10 ani de la înființare, doar 0,25% (adică unul din 400) start-up-uri cu venituri anuale de peste 1 milion de euro aveau capital pur românesc. „Este deci mult mai valoros pentru economie să construiești afaceri împreună cu parteneri care vin cu experiență, competențe și capital”, se arată în comunicatul Fundației. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ioan check icon
    Guvernul ar trebui sa fie al PSD-ului si nu al lui Dragnea, dar tot degradant e sa urasti multinationalele; Dragnea nu e chiar ultimul idiot sa faca o asemenea greseala, insemnand ca partidul e reprezentativ in idiotizare! Nu e suficient sa fii ignorant pentru a nu vedea caracterul tot mai unitar al Eutopei, "lumea" tot mai accesibila, internetul, telefonul mobil si facilitatile lui; cu siguranta, trebuie sa fii mult, mult mai jos.
    • Like 0
  • Este perfect adevarat....sa ne fereasca Dzeu sa plece numai Renault si atunci vom vedea cu ochii cat scade PIB nostru si asa nu prea relevant in Europa.Nu este vorba ca lipseste o autostrada ci de presiunea neconforma cu productivitatea muncii sa creasca salariile si atunci cu ce mai faci politica sociala pe care PSD o iubeste asa de mult sa o souna dar pana la a face mai au cale lunga.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult