foto Getty
Propun o schemă care se poate aplica automat pe toate companiile active în România pentru a depista targetat companiile cu risc de fraudă în licitațiile publice. Toate informațiile există centralizat (SAFT, E-Factura, date financiare detaliate depuse la ANAF și MFP). Recomand procurorilor DNA, DIICOT, ANAF Antifraudă să verifice schema, cărora le ofer gratuit și necondiționat servicii de consultanță și recomandări despre cum să facă și să implementeze toate aceste recomandări. Știu unde și cum mă pot găsi. Haideți, avem foarte mult de treabă pentru reconstrucția și reformarea României.
După o experiență de peste 20 de ani în sectorul privat la cel mai înalt nivel pe zona de analiză financiară (conducând sucursala locală pentru una dintre cele mai mari agenții de rating și analiză companii la nivel global) și studii specializate (DOFIN, CFA, EMBA Sheffield), sunt dispus să îmi pun toate cunoștințele în slujba autorităților bine intenționate, pentru binele României. Știu, sunt convins, acesta este mecanismul
- Cum putem găsi automat, la click, toate firmele mufate la contracte publice?
Semnal alarmă: compania privată beneficiază constant de contracte publice care reprezintă majoritatea veniturilor companiei (> 65% din cifra de afaceri) și se întâmplă următoarele scenarii care pot fi verificate automat în SAFT și e-Factura. Am aplicat ambele mecanisme pe două studii de caz foarte relevante: Buzatu din Vaslui (șpaga de 250.000 eur în portbagaj de la Farmazon) + Mihaela Neagu supranumită “regina contractelor cu statul” (profit mult peste concurență)
(1) Depistare firme problematice: firma privată generează profituri mult peste media concurenților. Cum se poate așa ceva? Criteriul decisiv pentru alocarea contractului este prețul minim! Cum poți să faci profit superior dacă majoritatea cifrei de afaceri este realizată în baza contractelor alocate prin prețul minim? În cazul Farmazon – Buzatu din Vaslui soluția era refacerea periodică a lucrărilor (decopertare suprafață și reașezarea aceluiași material de pietriș de mai multe ori). Același lucru se întâmplă cu Mihaela Neagu, supranumita “regina contractelor cu statul” (mobilier școlar, servicii de curățenie, zahăr, consumabile medicale vândute către autoritățile controlate de PSD: Craiova, Teleorman, Sector 4 – Băluță)
(2) Unde se duc banii: firma privată are cheltuieli de exploatare cu terții extrem de mari (facturi fictive emise de firma-căpușa care își iau partea?) Sau mută banii în străinătate - firma privată face transferuri (facturi, dividende, acționari sau holding) în off shore (cui?) Ori plătește dividende (bani către acționari) care nu se văd integral în avuția acestuia (depozite, active, investiții etc.) deoarece o diferență a fost redistribuită în comisioane cash plătite pentru șpagă?
Vorba americanilor: follow the money pe traseu și se poate depista foarte ușor unde ajung .. și dacă este legal. Se poate! Avem date. Se dorește? Eu știu că da. Atunci, haideți, avem treabă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Domnul Guda este este oare atât de naiv încât să-i suspecteze de lipsa profesionalismului pe toți cei care ar trebui să vegheze la corectitudinea modului în care se desfășoară achizițiile publice?
Dar vă dau două exemple de la firul ierbii.
- nu cumva în fiecare județ e câte o firmă care câștigă mai toate contractele prin care se montează, la școli și grădinițe, centrale termice și instalațiile necesare ? Cum e posibil ?
Simplu, se montează pe cheltuiala firmei respective, o centrală și instalația respectivă, la adresa indicată de inspectorul școlar pe județ.
Evident la prețuri nițeluș umflate, că banii vin de la buget..
La fel de umflate rămân și buzele celorlalți furnizori, care se mai aleg și cu elanul tăiat.. Știți vorba eschimosului.. Cine mi-a tăiat...
- aveți dreptate cu mutatul banilor în străinătate. Sunt firme străine pe care nu le întreabă nimeni cum o mai duc.. Printr-o schemă simplă, acestea înregistrează profitul în țara lor de origine, deși marfa e produsă în România. Cum se poate ?
Păi dacă ai cumpărat pachetul majoritar la o firmă românească, poți decide prin managerii desemnați de tine, ca marfa produsă să fie exportată la o filială din străinătate a grupului, la un preț care nu acoperă nici costurile de producție. Adică nici măcar materialele și salariile.
Păi și cum plătești munca oamenilor ? Simplu, dai afară o parte și plătești cât poți. Iar luna viitoare o iei de la capăt, până se termină pacienții..
Grupul însă vinde marfa afară la un preț de 3-4-5 ori mai mare și înregistrează profitul acolo unde are sediul.
Ca să nu mai vorbim de așa zisa retehnologizare, însemnând de fapt utilaje cumpărate de pe piața second-hand, la prețuri modice, dar plătite de filiala din România la preț de catalog. Și uite-așa altă sursă de profit.. Și se mai și defectează în scurt timp, ajungând să fie abandonate. O spoliere în plus pentru filiala din România.
Ori schema asta duce la faliment, pentru că se înscrie pe o spirală descrescătoare a cifrei de afaceri, datorii la furnizori, bănci..
Nicio problemă, clădirile firmei românești, terenul, utilajele, plus fierul vechi, valorează cu mult mai mult decât pachetul de acțiuni cumpărat..
Totul e posibil cu un management obedient.
Domnule Guda, vă dați seama că nu e un excercițiu de imaginație ce vă spun..
O vreme a existat un sindicat PAS, care-a protestat, dar după vânzarea acțiunilor pe piața Rasdaq, s-a ales praful.
Din peste 2.000 de angajați au mai rămas vreo 50.. Aleluia..
La Piovra avem, ne mai trebuie și-un comisar Cattani.
Iar Bolojan nesusținut măcar de presă, nu cred că are mari șanse.
https://www.youtube.com/watch?v=aLBC8nPQwSg&list=RDskwZ5MQ7CfE&index=7