Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Provocarea Pizza Hut: Cât de eficient vă folosiți timpul?

Să facem un exercițiu care poate vă va pune pe gânduri. Să luăm vârsta de 79,5 ani drept media speranței de viață*. Speranța de viață este indicatorul care arată starea de sănătate a populației. Vă spunem la sfârșit care este cifra reală pentru România. Reîntorcându-ne la cei 79,5 ani stabiliți, asta înseamnă 954 de luni, 29.037 de zile sau 696.882 de ore. Ce face un om obișnuit cu timpul său?

În medie, oamenii își petrec o treime din viață dormind, ceea ce înseamnă 318 luni alocate statului în pat.

Vă mai rămân 636 de luni de trăit.

Educația gratuită poate acoperi o perioadă de 15 ani din viață. Fără a calcula week-end-urile, ajungem la un total de 1305 zile, adică 43 de luni.

Vă mai rămân 593 de luni de trăit.

Până la vârsta de 65 de ani (când ieșiți la pensie), munciți 8 ore pe zi și, fără week-end-uri și săptămâna de concediu, totalizați 128 de luni de viață la serviciu.

Vă mai rămân 465 de luni de trăit.

În medie, stați 20 de minute pe zi la baie, adică 13 luni și 1 săptămână în 80 de ani.

Vă mai rămân 451 luni și 3 săptămâni de trăit.

Mâncați 5 mese pe zi, plus gustări, adică 6 ani din viață. Hrănirea este o parte necesară a vieții. De obicei mâncăm acasă, la serviciu, în grabă, uneori deasupra tastaturii, făcând alte „task”-uri în același timp. Pizza Hut și-a propus „să detastaturizeze” mesele românilor, pentru a-i ajuta să redescopere bucuria meselor în oraș. Dar despre cea mai bună opțiune pentru mesele în familie sau cu prietenii vă vom spune puțin mai jos.

Vă mai rămân 379 de luni și 3 săptămâni de trăit.

Ca să învățați să conduceți (ca fapt divers, într-o viață de om, conduceți cam 1.284.256 de km, adică aproximativ distanța până la lună, de trei ori!), vă trebuie ore la sală și de traseu. Plus că mai stați apoi multe ore în trafic (numai 6 luni dintre acestea sunt la semafor), plus și la alte cozi – 6 ani.

Vă mai rămân 319 luni, 2 săptămâni, 4 zile și 2 ore de trăit.

În medie, oamenii petrec 4 ani făcând treabă prin casă (mai mult, în cazul femeilor). 1 an este pierdut căutând lucruri... pierdute și 2 ani sărutându-ne.

Vă mai rămân 259 luni, 4 zile și 2 ore de trăit.

Adolescenții își consumă cam 1 oră și 40 de minute pe săptămână pe website-uri nepotrivite pentru vârsta lor. Adică peste 3 zile și jumătate în anii adolescenței.

Vă mai rămân 258 de luni și 5 zile de trăit.

Mergeți la film de mai multe ori pe an și luați în calcul și timpul în care cumpărați popcorn și vă găsiți locul în sală – 2 ani și 3 luni.

Vă mai rămân 232 de luni de trăit. 

232 de luni înseamnă doar 19 ani, plus că mai sunt și alte lucruri care nu au fost calculate: cât timp stăm pe telefoane scriind mesaje sau făcând poze și selfie-uri, conducând sau navigând aiurea pe internet. Adică și mai puțin timp. Și, dacă sunteți femeie, mai pierdeți câțiva ani încercând să slăbiți sau probând haine.

Nu vreau să vă sperii, dar apucați-vă să trăiți! Dacă sunteți în pană de idei, vă dăm noi una: ieșiți la o pizza bună cu prietenii. Pizza Hut a lansat Cheesy Bites Remix, un nou blat a cărui margine conține 24 de rulouri umplute cu brânză lava și asortate cu trei tipuri de arome diferite: Nachos, Mac și Emmentaler.

Pentru mai multe detalii despre noutățile Pizza Hut, accesați www.pizzahut.ro și urmăriți pagina de Facebook Pizza Hut Romania.

În ceea ce privește speranța de viață, România este pe ultimele locuri în UE și mai are de recuperat 7-8 ani ca să ajungă restul țărilor vestice. O femeie din România trăiește, în medie, 78,7 ani, iar un bărbat, 71,6 ani, potrivit datelor aferente anului 2013.

Timpul este darul pe care ni-l dorim cel mai mult și pe care îl consumăm cel mai ineficient. Poate nu putem întotdeauna controla modul în care ne petrecem timpul, dar putem încerca să-l folosim la maximum. În primul rând, este nevoie de conștientizare. Nu, asta nu înseamnă să contorizăm fiecare oră. Ci să facem schimbarea prioritizând lucrurile din viața noastră. Gândiți-vă mai des la voi, la familie, la prieteni. La cum să fiți fericiți alături de ei. Chemați-i pe la voi sau ieșiți în oraș, mâncați o pizza bună și porniți discuții savuroase!

* Speranţa de viaţă la naştere, cunoscută şi sub denumirea de durata medie a vieţii, este unul dintre indicatorii demografici majori care arată numărul de ani pe care-l trăiește, în medie, un om într-o anumită țară. Acest indicator cuprinde tot ceea ce reflectă sănătatea individului: alimentația, condițiile de locuit, asistența medicală, îmbrăcămintea, nivelul cultural, sănătatea mediului ambiant, relațiile sociale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult