Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Raluca Negulescu-Balaci, UiPath Foundation: Încurajarea utilizării dispozitivelor electronice pentru sarcini utile și cu sens - nu neapărat petrecutul timpului pe rețele sociale - poate favoriza creșterea nivelului de alfabetizare al elevilor

Raluca Negulescu-Balaci

Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Atitudinea pozitivă faţă de tehnologie, nivelul de alfabetizare digitală a părinţilor, timpul petrecut pe dispozitiv, gradul de utilizare, nivelul de complexitate a dispozitivului şi auto-eficacitatea digitală se numără printre factorii cel mai puternic asociaţi cu nivelul de alfabetizare digitală a elevilor. Sunt câteva dintre concluziile Raportului referitor la alfabetizarea digitală a elevilor de clasele I-XII din România realizat de Brio, platforma ed-tech de măsurare a performanţei şcolare, alături de UiPath Foundation. 

Cel mai recent raport de țară dezvoltat în parteneriatul UiPath Foundation – Brio reprezintă o sursă de informații care poate sta la baza unei strategii naționale de digitalizare a educației, acoperind informații despre competențele digitale ale elevilor și predictorii dezvoltării acestor competențe pentru elevii din România cu vârste între 7 și 18 ani, spune Raluca Negulescu-Balaci, director executiv UiPath Foundation, într-un interviu pentru Republica.ro.

Testul de evaluare standardizată a competențelor digitale poate fi folosit pentru generarea unui diagnostic la nivel de sistem, precum și pentru evaluarea progresului acestora în urma unor măsuri sistemice educaționale. Utilizarea rezultatelor poate fi o sursă relevantă de date pentru informarea unor politici publice de digitalizare a educației care au în centrul lor nevoile elevilor, indiferent de mediul din care provin, vede reprezentanta UiPath Foundation.

Acest articol face parte dintr-o serie desfășurată cu ocazia lansării Raportului privind predictorii nivelului de alfabetizare digitală a elevilor ediția din 2023, inițiativă desfășurată de Brio, în parteneriat cu UiPath Foundation.

Interviul, pe scurt:

- Testul de literație digitală Brio este accesibil în mod gratuit atât elevilor (din clasele I-XII), cât și profesorilor, în baza unui cont creat în platforma Brio

- Media scorurilor la alfabetizarea digitală este cu 26.1 puncte (din 100) mai ridicată în cazul elevilor care au declarat că dețin propriul dispozitiv, este una dintre concluziile celui mai recent raport de țară dezvoltat în parteneriatul UiPath Foundation – Brio.

- Testul de evaluare standardizată a competențelor digitale poate fi folosit pentru generarea unui diagnostic la nivel de sistem. Astfel, încurajarea utilizării dispozitivelor electronice pentru sarcini utile și cu sens (nu neapărat petrecutul timpului pe rețele sociale) poate favoriza creșterea nivelului de alfabetizare al elevilor.

-Este important ca elevii să primească o educație adecvată și să se implice activ în procesul lor de învățare, nu să se bazeze pe ChatGPT.

Interviul pe larg:

Ce este testul de literație digitală și cât de relevante sunt principalele concluzii ale cercetării desfășurate în parteneriat UiPath Foundation - BRIO, care a stat la baza Raportului BRIO privind predictorii nivelului de alfabetizare digitală a elevilor din România?

Testul de literație digitală Brio, dezvoltat în parteneriat cu UiPath Foundation, măsoară competențele elevilor în contextul unor scenarii variate: școală, casă și familie, prieteni și hobby-uri. Testul de literație digitală Brio este accesibil în mod gratuit atât elevilor (din clasele I-XII), cât și profesorilor, în baza unui cont creat în platforma Brio unde se realizează procesul de generare și administrare a testului, se gestionează sesiunile active și sesiunile finalizate ale elevilor, sunt centralizate rezultate și rapoarte de evaluare ale acestora și se poate identifica și monitoriza progresul elevilor testați. Fiecare sesiune de testare pentru literație digitală are două componente de interes pentru elev, părinte și profesor: rezultatul obținut și raportul testului. Informația poate fi utilizată de către elevi, părinți și profesori pentru a înțelege în detaliu ce cunoștințe și competențe are elevul, dar și care dintre acestea mai pot fi dezvoltate în continuare (conform modelului DigComp 2.1).

Principalele concluzii ale ultimului raport de țară dezvoltat în parteneriatul UiPath Foundation – Brio:

Nivelul mediu al alfabetizării digitale nu diferă semnificativ între fete și băieți, diferența fiind de doar 2.8 puncte (din 100) în favoarea fetelor.

Nivelul mediu al alfabetizării digitale a elevilor din mediul urban este cu 24 de puncte (din 100) mai mare decât nivelul elevilor din mediul rural.

Media scorurilor la alfabetizarea digitală este cu 26.1 puncte (din 100) mai ridicată în cazul elevilor care au declarat că dețin propriul dispozitiv.

Nivelul alfabetizării digitale este cu atât mai ridicat cu cât există mai multe dispozitive în locuință, creșterea fiind între 5 și 10 puncte (din 100) pentru fiecare dispozitiv în plus.

Cu cât este mai mare numărul de ore petrecute pe dispozitive electronice, cu atât este mai crescut și scorul mediu al alfabetizării digitale, creșterea fiind de aproximativ 10 puncte (din 100) pentru fiecare 5-10 ore/săptămână petrecute în plus pe dispozitiv, cu mențiunea că e esențială natura educațională a conținutului la care sunt expuși copiii în această perioadă.

Cu cât dispozitivul preferat de copil este mai complex, cu atât nivelul acestuia de alfabetizare digitală este mai ridicat, creșterea fiind egală cu aproximativ 30 de puncte (din 100) între telefon și tabletă sau între tabletă și computer.

Ar putea fi aceste concluzii un punct de pornire pentru o strategie națională cu privire la educație (educație în școli, dar și educație & formare continuă)?

Cu siguranță este o sursă de informații care poate sta la baza unei strategii naționale de digitalizare a educației, acoperind informații despre competențele digitale ale elevilor și predictorii dezvoltării acestor competențe pentru elevii din România cu vârste între 7 și 18 ani. Testul de evaluare standardizată a competențelor digitale poate fi folosit pentru generarea unui diagnostic la nivel de sistem, precum și pentru evaluarea progresului acestora în urma unor măsuri sistemice educaționale. Utilizarea rezultatelor poate fi o sursă relevantă de date pentru informarea unor politici publice de digitalizare a educației care au în centrul lor nevoile elevilor, indiferent de mediul din care provin.

Care sunt factorii cel mai puternic asociați cu nivelul de alfabetizare digitală a elevilor?

Variabilele cel mai puternic asociate (1 la 1) cu alfabetizarea digitală a elevilor sunt:

În proporție de 21.4%, nivelul alfabetizării digitale a elevilor provine din atitudinea pozitivă a acestora față de tehnologie. Altfel spus, cu cât elevii percep tehnologia ca fiind mai importantă și utilă în viețile lor, cu atât au un nivel al competențelor digitale mai ridicat. Pentru o creștere de aproximativ 15 puncte în nivelul alfabetizării digitale al elevilor, este necesară o creștere 1.2 puncte în nivelul atitudinii pozitive față de tehnologie. Astfel, dezvoltarea competențelor digitale ar trebui să fie stimulată și prin dezvoltarea unor contexte de schimbare a atitudinilor în procesele educaționale privind formarea competențelor digitale.

Următorul factor care iese în evidență este timpul petrecut pe dispozitive, care determină 14.2% din nivelul alfabetizării digitale al elevilor. Elevii care petrec mai multe ore pe săptămână utilizând un dispozitiv digital au nivel mai ridicat al alfabetizării digitale. Pentru fiecare creștere a timpului petrecut pe dispozitiv cu între 5-10 ore/săptămână, alfabetizarea digitală a elevilor crește cu aproximativ 10 puncte. Astfel, încurajarea utilizării dispozitivelor electronice pentru sarcini utile și cu sens (nu neapărat petrecutul timpului pe rețele sociale) poate favoriza creșterea nivelului de alfabetizare al elevilor.

Când vine vorba de gradul de utilizare media și a tehnologiei, 11.7% din nivelul alfabetizării digitale este determinat de aceasta dintâi. Cu cât elevii utilizează mai des telefonul mobil, comunicarea prin e-mail sau mesaje text, jocurile video și căutarea sau socializarea pe internet, cu atât nivelul lor de alfabetizare digitală este mai ridicat. La fiecare creștere de aproximativ 1 punct în frecvența utilizării, va exista o creștere de aproximativ 10 puncte în nivelul de alfabetizare digitală a elevilor. Din această perspectivă, elevii ar trebui încurajați să folosească tehnologiile digitale cât mai des, mai ales în raport cu activitățile desfășurate la școală. De exemplu, comunicarea cu restul colegilor în aplicații dedicate de mesagerie instant cu asigurarea tuturor măsurile de siguranță online (sau chiar un grup de e-mail al întregii clase), elaborarea și trimiterea proiectelor personale/de grup pe suport digital, accesul la materiale și exerciții pe diverse platforme de gestionare a activității școlare. Un alt predictor important al nivelului de alfabetizare digitală a elevilor este nivelul de alfabetizare digitală a părinților, care determină nivelul elevilor în proporție de 10.3%. Chiar dacă nivelul de competențe digitale ale părinților influențează nivelul copiilor, acesta este mai puțin relevant decât în cazul alfabetizării funcționale unde nivelul de literație al părinților este un predictor esențial pentru copii. Astfel, școala poate deveni un catalizator important pentru dezvoltarea competențelor digitale la copii, indiferent de capacitatea părinților de a naviga mediul online.

Cât de important este ca noi să interiorizăm în sistem importanța alfabetizării digitale, având în vedere viitorul - meserii care dispar/ meserii care apar/ AI/ scăderea joburilor ce presupun activități repetitive?

E greu să ne imaginăm lumea în viitor fără tehnologie. Deja majoritatea locurilor de muncă sunt bine ancorate în mediul digital. Navigarea spațiului public va presupune din ce în ce mai mult capacitatea de a gestiona diverse provocări în online - cetățenia digitală va deveni normă pentru toți, cu digitalizarea serviciilor publice.

Competențele digitale cuprind o serie de abilități, inclusiv capacitatea de a utiliza instrumente și programe digitale, de a înțelege limbajele de codare și de a interpreta datele. Acestea devin din ce în ce mai importante în multe industrii, iar cei care nu își dezvoltă competențele digitale pot fi dezavantajați atunci când vine vorba de asigurarea unui loc de muncă sau de avansarea în carieră.

În plus, competențele digitale sunt esențiale pentru ca persoanele să rămână informate și angajate în lumea de astăzi, în care o mare cantitate de informații este disponibilă online. Toate aceste competențe le permit oamenilor să evalueze în mod critic sursele de informații și să ia decizii în cunoștință de cauză pe baza dovezilor și a datelor.

Prin urmare, este important ca instituțiile educaționale să acorde prioritate dezvoltării competențelor digitale, asigurându-le copiilor sprijinul de a-și dezvolta competențele necesare pentru a reuși în acest peisaj digital în evoluție rapidă.

În continuare, este important să se ofere elevilor acces la resurse digitale de calitate, cum ar fi conținut digital standardizat, platforme de învățare online și aplicații educaționale. Acestea ar trebui să fie proiectate ținându-se cont de framework-ul european DigComp 2.1 (framework dezvoltat de Comisia Europeană) pe baza căruia este dezvoltat și testul de literație digitală. Această uniformitate va ajuta dezvoltarea sustenabilă, uniformă și ușor de evaluat a asimilării competențelor digitale necesare.

De unde trebuie pornit/continuat în creșterea nivelului de alfabetizare a elevilor?

Creșterea nivelului de alfabetizare digitală a elevilor trebuie să înceapă cu o evaluare a nivelului lor actual de competențe digitale. Acum datorită testului de literație digitală BRIO, acest lucru poate fi realizat prin testarea standardizată, în mod gratuit. Ulterior, analiza unei astfel de evaluări va ajuta la identificarea nevoilor de formare a elevilor și la dezvoltarea unor programe personalizate de învățare care să le ofere elevilor abilitățile și cunoștințele necesare pentru a-și îmbunătăți competențele digitale specifice.

În continuare, este important să se ofere elevilor acces la resurse digitale de calitate, cum ar fi conținut digital standardizat, platforme de învățare online și aplicații educaționale. Acestea ar trebui să fie proiectate ținându-se cont de framework-ul european DigComp 2.1 (framework dezvoltat de Comisia Europeană) pe baza căruia este dezvoltat și testul de literație digitală. Această uniformitate va ajuta dezvoltarea sustenabilă, uniformă și ușor de evaluat a asimilării competențelor digitale necesare.

În paralel, este important ca profesorii să primească formare în domeniul digital și să fie capabili să ofere instruire și ghidare adecvată elevilor în dezvoltarea competențelor digitale. Această formare ar trebui să fie continuă, pentru a permite profesorilor să rămână actualizați cu cele mai recente tehnologii și abordări de predare.

În cele din urmă, implicarea părinților și a comunității este, de asemenea, importantă în creșterea nivelului de alfabetizare digitală a elevilor. Aceștia ar trebui să fie conștienți de importanța competențelor digitale și să sprijine eforturile școlii de a oferi elevilor acces la resurse și instruire adecvată în acest sens.

Care sunt programele derulate de UiPath Foundation în România legate de creșterea nivelului de alfabetizare digitală a elevilor?

Competențele digitale sunt un element transversal în toate programele noastre educaționale, fie că vorbim de dezvoltarea abilităților viitorului pentru copii și adolescenți din 18 județe plus București și Cluj, sau de profesorii și educatorii din programele UiPath Foundation din instituțiile școlare partenere. În programul Future Acceleration, dezvoltăm competențele digitale ale copiilor de gimnaziu din comunități vulnerabile printr-o intervenție integrată în care oferim un pachet de 360 de grade de sprijin pentru accesarea potențialului maxim educațional. În programul Caleidoscop, vom lansa în curând un program de competențe digitale pentru adolescenți din peste 70 de licee din întreaga țară. Toți cei peste 1000 de copiii și adolescenții cu care lucrăm au acces la tablete cu o bună conexiune la internet și sprijin tehnic la distanță, cu toate măsurile de siguranță online și training pentru beneficiari și profesori.

Din experiența noastră, dezvoltarea competențelor digitale în comunități vulnerabile este fundamentală pentru a asigura oportunitatea la un viitor mai bun, însă trebuie să țină cont de realitățile dificile din teren. Astfel, dezvoltarea competențelor digitale este condiționată de acces la infrastructură digitală de calitate, de o conexiune la internet la viteză foarte bună pentru accesarea conținutului educațional divers, precum și de sprijinirea capacitării digitale în rândul profesorilor și expunerea părinților la posibilitățile generate de tehnologie și la necesitatea dezvoltării competențelor digitale pentru copii. Mai mult de atât, competențele digitale fac parte dintr-un pachet socio-educațional corelat cu sprijin pe termen lung și acces educațional la programe de literație, numerație, limba engleză și competențe socio-emoționale.

Se vorbește tot mai mult de ChatGPT. În opinia dvs, e bine sau nu ca un elev să folosească acest chatbot pentru teme, de exemplu? Care sunt riscurile și avantajele?

Credem că e important să fim la curent cu dezvoltările tehnologice din jurul nostru și să analizăm critic modul în care pot fi utile în viața de zi cu zi. Utilizarea ChatGPT pentru teme are numeroase limite și trebuie să fie abordată cu precauție, explorată ca un instrument de sprijin, nu ca un substitut pentru dezvoltarea propriilor cunoștințe și abilități. Este important ca elevii să primească o educație adecvată și să se implice activ în procesul lor de învățare, nu să se bazeze pe ChatGPT.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Poate testul ăsta Brio să ne spună ceva și despre programele stupide și pline de erori, manualele alambicate sau subiectele de examen greșite, cum a fost cel de la simularea de bacalaureat?
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult