Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Raport: Schimbările climatice cauzate de activităţile umane au făcut ca seceta agricolă din Cornul Africii să fie de aproximativ 100 de ori mai probabilă decât în trecut

seceta - Africa

Foto: Eye Ubiquitous / Alamy / Alamy / Profimedia

Să fim atenți și la ce se mai întâmplă pe glob. Seceta istorică din Cornul Africii este rezultatul asocierii lipsei ploilor şi temperaturilor ridicate care nu ar fi putut avea loc fără consecinţele emisiilor de gaze cu efect de seră, se arată într-un studiu ştiinţific publicat joi de World Weather Attribution (WWA), o reţea globală de oameni de ştiinţă care evaluează legătura dintre evenimentele meteorologice extreme şi schimbările climatice.

- „Schimbările climatice cauzate de activităţile umane au făcut ca seceta agricolă din Cornul Africii să fie de aproximativ 100 de ori mai probabilă decât în trecut”, subliniază raportul WWA, care mai precizează că de la sfârşitul anului 2020, ţările din Marele Corn al Africii (Etiopia, Eritreea, Somalia, Djibouti, Kenya şi Sudan) sunt afectate de cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani.

- Cinci sezoane ploioase eşuate consecutive au provocat moartea a milioane de animale şi au distrus recoltele. Potrivit ONU, 22 de milioane de persoane sunt ameninţate de foamete în Etiopia, Kenya şi Somalia (unde există şi o insurecţie islamistă).

- Conform celor 19 oameni de ştiinţă care au contribuit la realizarea raportului, schimbările climatice au avut „un efect redus asupra precipitaţiilor anuale recente” din regiune, însă au influenţat puternic creşterea temperaturilor, fenomen responsabil pentru o creştere bruscă a evapotranspiraţiei care a condus la uscarea record a solurilor şi a plantelor.

Foto: Jake Lyell / Alamy / Alamy / Profimedia

- Studiul WWA a mai constatat că schimbările climatice modifică cele două sezoane ploioase în moduri opuse. Cel mai lung, între martie şi mai, devine mai uscat şi deficitul de precipitaţii este de două ori mai probabil decât în trecut, în timp ce sezonul mai scurt devine mai umed.

- Însă, în ultimii ani, această tendinţă umedă a sezonului mai scurt a fost mascată de fenomenul climatic La Nina, care reduce ploile tropicale şi despre care nu există dovezi până în prezent că ar fi influenţat de schimbările climatice.

- Această rară asociere, într-o regiune care a cunoscut cinci sezoane ploioase eşuate de la sfârşitul anului 2020, s-a combinat apoi cu o creştere a temperaturilor, ceea ce a condus la uscarea la un nivel record a solurilor şi a plantelor. „În mod clar, schimbările climatice au fost o condiţie necesară pentru ca o secetă atât de gravă să aibă loc”, concluzionează oamenii de ştiinţă în raportul WWA.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mai slăbiți-ne cu schimbările climatice care sunt cică îngrozitoare. Adevărul e că unde era secetă până acum, e secetă, poate ceva mai mare, și de acum încolo. Nu vă dați răniți de soarta oamenilor din Cornul Africii, că sunteți grețoși. Hai că nu suntem fraierii voștri. Vorbiți despre schimbările climatice și despre urgențele climatice din capul vostru la voi în familie, la nepoții voștri, nu în fața noastră.
    • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Filbert check icon
      Hi sa-ti zic o noutate, nu te obliga nimeni sa citesti articolele astea. Daca nu stiai, ai dreptul sa traiesti cu capul bagat adinc in...nisip, sa zicem, te ajuta din plin posturi gen GhitaTV.
      • Like 0


Îți recomandăm

CTP--

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult