Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Raport: Schimbările climatice cauzate de activităţile umane au făcut ca seceta agricolă din Cornul Africii să fie de aproximativ 100 de ori mai probabilă decât în trecut

seceta - Africa

Foto: Eye Ubiquitous / Alamy / Alamy / Profimedia

Să fim atenți și la ce se mai întâmplă pe glob. Seceta istorică din Cornul Africii este rezultatul asocierii lipsei ploilor şi temperaturilor ridicate care nu ar fi putut avea loc fără consecinţele emisiilor de gaze cu efect de seră, se arată într-un studiu ştiinţific publicat joi de World Weather Attribution (WWA), o reţea globală de oameni de ştiinţă care evaluează legătura dintre evenimentele meteorologice extreme şi schimbările climatice.

- „Schimbările climatice cauzate de activităţile umane au făcut ca seceta agricolă din Cornul Africii să fie de aproximativ 100 de ori mai probabilă decât în trecut”, subliniază raportul WWA, care mai precizează că de la sfârşitul anului 2020, ţările din Marele Corn al Africii (Etiopia, Eritreea, Somalia, Djibouti, Kenya şi Sudan) sunt afectate de cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani.

- Cinci sezoane ploioase eşuate consecutive au provocat moartea a milioane de animale şi au distrus recoltele. Potrivit ONU, 22 de milioane de persoane sunt ameninţate de foamete în Etiopia, Kenya şi Somalia (unde există şi o insurecţie islamistă).

- Conform celor 19 oameni de ştiinţă care au contribuit la realizarea raportului, schimbările climatice au avut „un efect redus asupra precipitaţiilor anuale recente” din regiune, însă au influenţat puternic creşterea temperaturilor, fenomen responsabil pentru o creştere bruscă a evapotranspiraţiei care a condus la uscarea record a solurilor şi a plantelor.

Foto: Jake Lyell / Alamy / Alamy / Profimedia

- Studiul WWA a mai constatat că schimbările climatice modifică cele două sezoane ploioase în moduri opuse. Cel mai lung, între martie şi mai, devine mai uscat şi deficitul de precipitaţii este de două ori mai probabil decât în trecut, în timp ce sezonul mai scurt devine mai umed.

- Însă, în ultimii ani, această tendinţă umedă a sezonului mai scurt a fost mascată de fenomenul climatic La Nina, care reduce ploile tropicale şi despre care nu există dovezi până în prezent că ar fi influenţat de schimbările climatice.

- Această rară asociere, într-o regiune care a cunoscut cinci sezoane ploioase eşuate de la sfârşitul anului 2020, s-a combinat apoi cu o creştere a temperaturilor, ceea ce a condus la uscarea la un nivel record a solurilor şi a plantelor. „În mod clar, schimbările climatice au fost o condiţie necesară pentru ca o secetă atât de gravă să aibă loc”, concluzionează oamenii de ştiinţă în raportul WWA.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mai slăbiți-ne cu schimbările climatice care sunt cică îngrozitoare. Adevărul e că unde era secetă până acum, e secetă, poate ceva mai mare, și de acum încolo. Nu vă dați răniți de soarta oamenilor din Cornul Africii, că sunteți grețoși. Hai că nu suntem fraierii voștri. Vorbiți despre schimbările climatice și despre urgențele climatice din capul vostru la voi în familie, la nepoții voștri, nu în fața noastră.
    • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Filbert check icon
      Hi sa-ti zic o noutate, nu te obliga nimeni sa citesti articolele astea. Daca nu stiai, ai dreptul sa traiesti cu capul bagat adinc in...nisip, sa zicem, te ajuta din plin posturi gen GhitaTV.
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

CSAT a fost convocat nu mai târziu de ieri, de către președintele Dan și, ce să vezi, i-a dat lui Trump ce-a vrut mușchii lui. N-avea „cărți în mână” pentru a negocia ceva la schimb, de pildă măcar Visa Waiver. Să zicem mersi că am fost, cât de cât, băgați în seamă de Pacificatorul planetei. Nu pentru asta ne străduim de mai mult de un an?

Citește mai mult

Romania test istoric / sursa foto: Profimedia

Istoria României are un tipar aproape obsesiv: marile crize internaționale ne găsesc mereu într-un punct strategic. Uneori avantaj, alteori povară. Nu pentru că am căutat această poziție, ci pentru că geografia ne-a așezat, de-a lungul secolelor, exact la intersecția intereselor marilor imperii și, mai târziu, ale marilor puteri.

Citește mai mult