Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Raport: Schimbările climatice cauzate de activităţile umane au făcut ca seceta agricolă din Cornul Africii să fie de aproximativ 100 de ori mai probabilă decât în trecut

seceta - Africa

Foto: Eye Ubiquitous / Alamy / Alamy / Profimedia

Să fim atenți și la ce se mai întâmplă pe glob. Seceta istorică din Cornul Africii este rezultatul asocierii lipsei ploilor şi temperaturilor ridicate care nu ar fi putut avea loc fără consecinţele emisiilor de gaze cu efect de seră, se arată într-un studiu ştiinţific publicat joi de World Weather Attribution (WWA), o reţea globală de oameni de ştiinţă care evaluează legătura dintre evenimentele meteorologice extreme şi schimbările climatice.

- „Schimbările climatice cauzate de activităţile umane au făcut ca seceta agricolă din Cornul Africii să fie de aproximativ 100 de ori mai probabilă decât în trecut”, subliniază raportul WWA, care mai precizează că de la sfârşitul anului 2020, ţările din Marele Corn al Africii (Etiopia, Eritreea, Somalia, Djibouti, Kenya şi Sudan) sunt afectate de cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani.

- Cinci sezoane ploioase eşuate consecutive au provocat moartea a milioane de animale şi au distrus recoltele. Potrivit ONU, 22 de milioane de persoane sunt ameninţate de foamete în Etiopia, Kenya şi Somalia (unde există şi o insurecţie islamistă).

- Conform celor 19 oameni de ştiinţă care au contribuit la realizarea raportului, schimbările climatice au avut „un efect redus asupra precipitaţiilor anuale recente” din regiune, însă au influenţat puternic creşterea temperaturilor, fenomen responsabil pentru o creştere bruscă a evapotranspiraţiei care a condus la uscarea record a solurilor şi a plantelor.

Foto: Jake Lyell / Alamy / Alamy / Profimedia

- Studiul WWA a mai constatat că schimbările climatice modifică cele două sezoane ploioase în moduri opuse. Cel mai lung, între martie şi mai, devine mai uscat şi deficitul de precipitaţii este de două ori mai probabil decât în trecut, în timp ce sezonul mai scurt devine mai umed.

- Însă, în ultimii ani, această tendinţă umedă a sezonului mai scurt a fost mascată de fenomenul climatic La Nina, care reduce ploile tropicale şi despre care nu există dovezi până în prezent că ar fi influenţat de schimbările climatice.

- Această rară asociere, într-o regiune care a cunoscut cinci sezoane ploioase eşuate de la sfârşitul anului 2020, s-a combinat apoi cu o creştere a temperaturilor, ceea ce a condus la uscarea la un nivel record a solurilor şi a plantelor. „În mod clar, schimbările climatice au fost o condiţie necesară pentru ca o secetă atât de gravă să aibă loc”, concluzionează oamenii de ştiinţă în raportul WWA.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mai slăbiți-ne cu schimbările climatice care sunt cică îngrozitoare. Adevărul e că unde era secetă până acum, e secetă, poate ceva mai mare, și de acum încolo. Nu vă dați răniți de soarta oamenilor din Cornul Africii, că sunteți grețoși. Hai că nu suntem fraierii voștri. Vorbiți despre schimbările climatice și despre urgențele climatice din capul vostru la voi în familie, la nepoții voștri, nu în fața noastră.
    • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Filbert check icon
      Hi sa-ti zic o noutate, nu te obliga nimeni sa citesti articolele astea. Daca nu stiai, ai dreptul sa traiesti cu capul bagat adinc in...nisip, sa zicem, te ajuta din plin posturi gen GhitaTV.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult