Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Războinica Simona

Simona Halep Getty

Foto: Guliver Getty Images

Cu „ură” a jucat Simona împotriva lui Bouchard. N-a uitat semifinala Wimbledon 2014, când și-a dat glezna peste cap, fiind învinsă de, pe cât de tânăra, pe atât de aroganta Eugenie. Nici „măgăria” canadiencei, care a refuzat să dea mâna cu Alexandra Dulgheru, într-un meci de Fed Cup.

Halep și Bouchard nu-și vorbesc. Au vorbit rachetele. „Genie” nu poate nici ea uita anul 2014, când ajunsese, la 20 de ani, nr. 5 mondial. În 2018, jocul ei a rămas, ca formă, același, dar e gol pe dinăuntru. Stă aproape de linia de fund, intră în teren, ia mingea cât mai devreme, adesea din demivole, încearcă mereu să facă lovituri tari, decisive. Și mingea se duce, de prea multe ori, departe de linii sau în burta fileului, pentru că posibilitățile tehnice în regim de mișcare ale lui Bouchard nu se ridică la un asemenea nivel de joc. Ea nu atacă, ci forțează atacul, neașezându-se suficient de bine la minge, dar trăind cu ideea că, dacă dă tare, punctul vine de la sine. Dacă aș fi antrenorul ei, i-aș spune că trebuie să-și modereze puțin, o vreme, jocul, să elaboreze mai mult fiecare punct, mărindu-și viteza și mobilitatea. Dar asta ar însemna muncă pe brânci, ceea ce, acoperită de bani și faimă glossy, frumoasa frunzei de arțar nu prea are chef să facă...    

De partea cealaltă am văzut o Simona Halep ostilă, războinică, dar cool, bine controlată. Cu siguranță stabilise împreună cu Darren Cahill că totul e să deschidă terenul prima, să o silească pe Bouchard să lovească nu de pe picioare, ci din alergare.

Ceea ce a și făcut. Spectaculoasele, dar rarele, reușite ale canadiencei n-au tulburat-o câtuși de puțin. A alergat excelent, fără să se gândească la glezna dureroasă, acoperind tot terenul și trimițând multe mingi înapoi. Foarte important însă, când unghiurile se deschideau, a atacat precis, fără ezitare, punându-i în piept Eugeniei propria armă, mult mai oportun folosită.

La 6-2, 5-2, când lucrurile erau clare, Bouchard trimite un cros, adânc, ascuțit, cu reverul și vine în față. Simona fuge formidabil, cu pași mici, motoretă Mobra, și, cu un răcnet, se întinde la maximum. Mingea, blocată plat pe rever cu două mâini, se duce, ca o urmă de reactor pe cer, în lungul liniei. Răcnetul acele a fost plin de voință și elan furios, cum n-am mai văzut de mult la Simona.

Dintre toate edițiile Australian Open la care a participat, la aceasta mi se pare că Simona Halep arată cel mai bine, făcându-le în ciudă cobitorilor jurnaliști australieni și americani...

P.S. N-am reușit să văd meciul Anei Bogdan, dar 1-6, 6-2, 6-3 cu periculoasa „nevastuică” Yulia Putintseva e o victorie prețioasă, care îi dă ocazia să facă un meci mare în turul 3, cu o „greoaică” din Top 20, americanca Madison Keys.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu am vazut alt meci.O Simona care a returnat slab ,uneori prea scurt,fara serviciu in multe ghemuri(asa se explica ghemurile castigate de Bouchard),Daca returnezi de trei ori in teren Bouchard pierde .Am avut senzatia ca si-a protejat glezna.Bouchard este nrul 107 si s-a vazut.Un meci slab in care Simona nu a aratat mare lucru fata de Shenzhen.Astept un adversar care sa nu fie supraponderal sau sa ramana in tenis pentru imagine.
    • Like 0
  • mike mike check icon
    Simona a sters cu ea pe jos. Bouchard e "buna" la capitolul toples pe plaja, in rest...nu ma impresioneaza.
    Bravo Simona! Joci minunat!
    • Like 1


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult