Anul trecut, actorul Dragos Bucur și soția sa, Dana Nălbaru au adoptat o fetiță. În timpul întâlnirilor de grup ce au precedat adopția, cei doi au ajuns să cunoască la prima mână o realitate care spune extrem de multe despre România de astăzi.
Foto: 5inaventura.wordpress.com
„Evident, știți că fetița noastră mijlocie, India Roxana, este de etnie romă. În timpul procesului de adopție, sunt întâlniri de grup, din 12 familii, 11 nu voiau să audă de un copil de etnie romă, au scris pe hârtie nu vrem copil de etnie romă. Mi se pare o oglindă a societății noastre, trăim într-o țară...”, a povestit Dragoș Bucur în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Pentru el, să adopte un copil a fost simplu. „Cei care spun că e complicat sunt cei care au niște cerințe greu de îndeplinit, ei vin și scriu pe foaie: vreau un copil blond, cu ochi albaștri, de sex feminin, între 6 luni și un an și două luni, nascut în zodia Leu, din tată intelectual, mamă studentă, nascut în Muntenia. Evident ca e greu așa”, a spus actorul.
„Întotdeauna vrei mai mult, mai mulți bani. Noi am început să ne limităm această dorință de a vrea mai mult”
Dragoș Bucur și Dana Nălbaru mai au împreună doi copii, pe Kadri și pe Sofia. Când au anunțat că o vor educa pe Sofia în sistem home schooling, foarte mulți au început să îi critice. „Home schooling-ul înseamnă întoarcerea la primii 6 ani ai copilului, așa cum ai grijă de copilul tau în primii 6 ani, așa trebuie să ai si după. Atunci când a devenit public faptul că Sofia învață acasă, mi-a sărit toată lumea în cap, dar nu mă interesează chestia asta, mă interesează doar viața mea și a copiilor și a soției. Au început toți să se comporte ca și când Sofia e fata lor și nu e, e a noastră”, a atras atenția Dragoș Bucur.
În ultima vreme a învățat să aloce mai mult timp familiei. „Discut mult cu Dana despre chestia asta, evident că întotdeauna vrei mai mult, mai mulți bani, o mașină frumoasă. Noi am început să ne limităm aceasta dorință de a vrea mai mult, am învățat să ne limităm acest mai mult ca să avem mai mult în partea cealaltă. Îmi place să stau cu familia mea, nu e un efort pentru mine, am făcut două filme anul asta, îmi ajung”, a povestit Dragoș Bucur.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Asa e natura umană. Ca e cineva mai iesit din tipare asta e altceva. Bravo lui, dar nu putem reproșa altora ca gandesc asa. Copilul vrei sa-ti semene, sa fie ca si cum e al tau, asa ca alegerile se fac in functie de asta.
Ca romii nu adoptă copii, asta e evident. Si atunci aceștia raman fara cerere. Sigur ca in situatia copiilor romi e teama de moștenirea genetica. Mai e si teama de ce se poate intampla pe viitor. Sunt copii care atunci cand devin adolescenți vor să-și cunoască neamurile de origine si niciodată nu poti ști ce se va întâmpla. Au fost cazuri când toată situatia s-a întors impotriva parintilor adoptivi dupa ani de zile in care au investit sentimente si bani. Asa ca lucrurile sunt complicate si trebuie sa te gândesti la multe lucruri înainte să adopți.
Oricum, cei care doresc să adopte merita toata aprecierea si stima pentru gestul lor si nu cred ca trebuie sa fie criticați pentru criteriile lor.
Oricum procedura e dificilă, de lunga durata si implica multe sentimente.
Si cand te gandesti ca noi, romanii, mergem la spectacole si-i aplaudam pe actori la scena deschisa si ei, a doua zi, pe alta scena, ne acuza de holocaust si ne arata cu degetul : "Ati ucis, ati ucis, ati ucis !", adica i-am ucis noi romanii pe evrei si pe tzigani.
Desi s-a umplut tara de palate tziganesti, tot isi abandoneaza copii si daca noi romanii nu-i adoptam sa-i crestem suntem niste bestii rasiste si legionare. Vai de capul nostru ce-am ajuns, vai de neamul romanesc. Ar trebui sa ne arunce pe toti in mare sau sa ne trimita in Madagascar, la Mazare, si scape odata si pentru totdeauna de noi. Dar probabil nu vor sa ne omoare pana nu ne dorim noi moartea.
Așa cum autoritatea de adopție poate decide că-ți dă un copil spre adopție, tot așa și tu, ca potențial părinte, ar trebui să poți refuza ce-ți oferă spre adopție respectiva autoritate.
Din câte știu eu, autoritatea de adopție se ghidează după un algoritm lung și complex până când îți propune concret să adopți pe cineva, dar odată ce ți-a propus, tu nu mai poți refuza! Nu mi se pare corect, e exact ca un mariaj aranjat! Dacă simți că nu ai nicio „chimie” cu copilul respectiv, ar trebui să-l poți refuza!
Auzi la el, chimie !
Te doare mintea ce pot scoate unii...
Mi se pare nepotrivit, sunt oameni care, cel putin teoretic, vor oferi o viata mai buna unui copil, fie el mai blond sau mai brunet (roscat? cauta cineva?). Nici unii dintre parinti nu sunt rai; vor oferi un camin si o viata de familie unui copil dezavantajat de soarta. Dar atat autoarea cat si Bucur fac din asta o chestiune de discriminare rasiala: puradel vs. copchil blond cu ochi albastri. Oare despre asta e vorba? Este oare posibil, teoretic vorbind, ca un cuplu sa adopte un copil mai oacheş doar pentru a-si semnala superioritatea morala? Pentru contrast cu ceilalti copii ai familiei si/sau pentru a fi cool, gen fam. Jolie-Pitt? Oare este posibil ca cineva sa adopte pe acest criteriu?
Poate ar fi bine sa lasam adoptiile in afara propagandei progresiste. Cei care adopta nu au nevoie sa fie aratati cu degetul sau judecati pentru cat de bine adopta dpdv. al inclusivitatii rasiale.
Iar tu ca de obicei nu vezi decat bubele progresismului (dintre care unele sunt reale, insa nu-s singurii cu bube).
Sa aduci un copil in familie si sa il cresti ca si cum ar fi al tau e o chestiune delicata; un proces emotional si de asumare in care nu ai nevoie de ochiul critic al publicului.
As adopta poate eventual doua blonde, asa, pe la 19 ani, insa procedura e si mai anevoioasa, in special din cauza neveste-mii.
Problema mea era cu interpretarea unilaterala a articolului. N-am spus ca n-ai dreptate, am spus ca arati cu degetul doar jumatate din poveste, si ca mai exista o jumatate pe care o ignori deliberat.
Daca unele cupluri isi doresc copiii, insa prefera singuratatea in locul unui copil mai bronzat nu veni sa-mi spui ca nu exista rasism in Romania. Evident, nu cuplurile alea in sine reprezinta problema, aici suntem de acord, fiecare e liber sa adopte ce vrea. Insa ele sunt simptomul.... varful icebergului. Cand iti doresti un copil dar in mintea ta singuratatea e preferabila unui copil mai oaches inseamna ca lumea din jurul tau ti-a bagat in cap niste "valori" f discutabile. Cel putin la fel de discutabile ca idea sa adopti un copil rrom doar ca sa te dai mare cu cat de tolerant esti.
Plus ca ideea de "cataloage de copiii" deschide o discutie mult mai larga, am spus asta intr-un alt comentariu. Eugenie, transumanism, etc, sunt probleme care s-ar putea sa trebuiasca dezbatute destul de curand si care ar putea avea un impact major asupra viitorului. Omenirea s-ar putea sa nu mai aiba rabdare sa lase hazardul sa decida cum vor arata descendentii nostri si se apropie destul de repede ziua in care nici nu va mai fi obligata sa o faca.
Este genul de material jurnalistic care polarizeaza, nu informeaza. Ca la gradinita: asa da!, asa nu! Dovada – comentariile celor care degrabă si-au anunțat superioritatea morala spunând ca toti copiii sunt la fel, ca au cunoscut tigani cumsecade,etc. ca ei țin cu binele indicat în articol.
Eu as pune intrebari de genul: cate familii de rrromi adopta copii? care e situatia adoptiilor interrasiale la noi si in lume? care sunt motivele pentru care familiile fara copii adopta? dar cele care au copii si pot (biologic) sa mai procreeze? adopta cineva copii cu handicap???? etc. Poate astfel s-ar putea contura o imagine nepartinitoare asupra celor care adopta, a asteptarilor pe care le au si poate a satisfactiei pe care o dabândesc. Ar fi fost mișto sa aflam si noi cum e cu întâlnirile familiilor care vor sa adopte, ce discuta, etc.
Jurnalistii sunt cam lenesi in ziua de azi, si se ocupa de propaganda, pe fata sau mascata. Not good!
Ailalti ar spune ca rromii sunt subumani, ca se puiesc ca sobolanii si ca e bine sa nu adopte ca il vor creste ca pe un hot subuman ca ei.
Realitatea e ca ambele tabere sunt idioate, ambele au partial dreptate si ambele ignora cauzele si vor sa trateze doar efectele. Cel putin daca din ele iei ca esantioane doar extremele.
Tu ai ramas cu o fixatie pe superioritatea morala. Si o ignori in continuare pe aia rasiala.
Explica-mi tu cum stam în chestiunea adopției copiilor cu handicap! Teoretizează cum e cu superioritatea (sau inferioritatea) morala in chestiunea asta, cum este societatea, cine ce trebuie sa facă, etc. Ia atitudine!
Toti copiii au un suflet, nu? (Vezi ce om bun sunt ca am zis asta?)
BTW: Mi se pare amuzant cum ai tu capacitatea de a argumenta simultan pro si contra unei chestiuni, chiar in aceeași fraza. Nu e constructiv, nu te face echilibrat in opinii.
Dupa ideologia ta pun pariu ca esti "pro-life", ca toti aia care devin mari ideologi inghitind la gramada propaganda americana pe nemestecate. Nu ca e ceva rau in a fi pro-life, si eu am o fibra din asta. Daca exista un risc semnificativ sa ai un copil cu handicap, intrerupi sarcina? Intrebarea nu e deloc retorica, chiar sunt curios de raspuns.
Tu ai capacitatea de a vedea totul prin ochelari ideologicic, din motivul asta nu percepi decat jumatate din realitate. Insa asta iti ofera confortul unei lumi mult mai simple.
Eu nu aduc in discutie "cataloage de copii", eugenie, avorturi, toate astea sunt subiecte diferite, vorbesc la subiect. Ideologia este pentru cei care nu gandesc cu propriul creier, care nu pot formula argumente.
eu cred ca adoptia unui copil e un lucru foarte serios si trebuie sa te gandesti la toate aspectele, pt ca nu i ca si cum iti cumperi o pereche de pantaloni pe care o duci inapoi la magazin sau peste o luna iti cumperi alta. cred ca in primul rand oamenii trebuie incurajati sa adopte copii, nu certati ca nu adopta romi sau blonzi sau mai stiu eu ce. daca in primul rand ar creste numarul adoptiilor, ar creste si nr si procentul adoptiilor de “copii de etnie roma”
poate ar fi cazul sa gandim si sa facem mai mult inainte sa judecam ce fac sau nu fac altii. daca nu ti doresti un copil rom sau asiatic, roscat sau whatever, mai bine nu adopta, decat sa l iei si peste cateva luni acel copil sa fie abandonat din nou pt ca in cazul acesta ar suferi in primul rand copilul, dar si fosta familie adoptiva
Observă doar ipocrizia feroce.
Și citind comentarii ca cel scris de tine, bine face !
In conceptia mea un copil,indiferent de etnie si rasă,este o bucată de plastilină,pe care o modelezi după felul in care și tu ai fost modelat.
Să ceri un copil după anumite criterii mi se pare că ține de egoism și mai cred ca trebuie sa alegi sub imboldul unui "feeling"pe care îl simți atunci când vezi un asemenea copil adoptabil,dintr-un centru vizitat.
Societatea noastră este mediul propice pentru asemenea aberații,datorită faptului că nu punem accent pe ființă,punem accent pe ce spun cei din jur.
Același lucru avea să se întâmple și la referendum ,când eram cât pe ce să interzicem un drep civil unei persoane despre care nu ne place să stim ca face sex anal sau oral, și asta nu este de bine ba chiar scârbos. Și mai ales că aceștia vor năvăli in centrele de adopție să ne "fure"copiii. Mai grav este că ar fi mers în biserică pentru a se cununa. Aberații și intoxicari ale clericilor îndoctrinatori.
Limitarea unor drepturi civile ființelor umane (căsătorie,adopție) sau batjocurirea celorlalte ființe este crimă cu premeditare.
Suntem oameni,doar asta ar trebui sa ne definească.
Egoismul, prejudecatile, irationalismul sunt cat se poate de umane, ca doar nu sunt extraterestre. Este cat se poate de normal sa ne defineasca.
Autoarea articolului se folosește de acest lucru pentru a lăsa să se înțeleagă faptul că, știind că pentru înfieri sunt acceptate numai cuplurile heterosexuale, această limitare este blamabilă.
Pastrezi sarcina?
Deși tu ai răspuns parțial deja.... Cu a doua parere.
Dacă tu crezi ca educația determina sexualitatea e o poveste mai sf decât asta a mea. Toți romanii ar fi asexuali în cazul asta.
Insa accept si ipoteza ta. Da, educatia e unul dintre factorii importanti. Iar diagnosticul pus de doctorul meu imaginar ramane, iar tu esti heterosexual si l-ai educa ca singurul acti decent/posibil/permis/apt de a-i oferi satisfactie fiind cel heterosexual. Duceti sarcina pana la capat?