Referendumul pentru independența Cataloniei și mișcările secesioniste din Europa

Peste 800 de oameni au fost răniți în confruntările cu forțele de ordine din timpul referendumului pentru independența Cataloniei prin care catalanii speră să se rupă de Spania. Polițiștii trimiși de Guvernul de la Madrid au închis peste 92 de secții de vot și au folosit bastoanele și gloanțele de cauciuc pentru a-i împiedica pe catalani să își exprime opțiunea în referendumul declarat ilegal de guvernul spaniol și de Curtea Constituțională spaniolă. 

Și totuși, la finalul zilei, 2,2 milioane din cei 5,3 de milioane de alegători înscriși pe listele electorale reușiseră să voteze, iar dintre aceștia 90% au fost în favoarea ruperii de Spania, potrivit declarațiilor liderilor catalani.

Premierul Spaniei: „Am făcut ceea ce am fost nevoiți să facem”

„Cu această zi de speranță și suferință, cetățenii din Catalonia și-au câștigat dreptul la un stat independent, sub forma unei republici”, a declarat victorios liderul separatist Carles Puigdemont, flancat de oficiali catalani, în timpul unei transmisiuni televizate.

„În următoarele zile, guvernul pe care îl conduc va trimite rezultatele votului de astăzi parlamentului catalan, garantul suveranității poporului nostru, pentru a putea acționa în acord cu legea referendumului”, a mai spus el, citat de BBC.

Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a declarat că alegătorii catalani au fost păcăliți să ia parte la un vot ilegal. În timpul unei conferințe de presă desfășurate duminică seară, acesta a caracterizat acțiunile poliției drept un răspuns adecvat la acțiunile secesioniștilor. „Am făcut ceea ce am fost nevoiți să facem. Am acționat, așa cum am spus de la început, în acord cu legea și doar în acord cu legea. Și am arătat că statul nostru democratic are resursele pentru a se apăra de un atac la fel de serios cum este cel desfășurat prin acest referendum ilegal. Astăzi, democrația a învins, pentru că am respectat Constituția”, a declarat el. 

12 polițiști au fost răniți

Ada Calou, primarul de stânga al Barcelonei, a cerut demisia lui Rajoy. „Astăzi nu vorbim despre independență sau nu, ci despre o ruptură între Mariano Rajoy și al său guvern de Catalonia”, a scris ea pe Twitter.

Un număr mare de polițiști și de reprezentanți ai Gărzii Civile au fost trimiși în Catalonia pentru a împiedica referendumul de duminică, iar poliția catalană, Mossos d'Esquadra, a fost pusă sub controlul Madridului. Aceasta din urmă, a fost, din spusele martorilor citați de BBC, puțin înclinată înspre a folosi forța asupra protestatarilor. 

De cealaltă parte, mii de catalani au ocupat încă de vineri seară secțiile de vot pentru a le ține deschise. În zonele rurale, catalanii au folosit în timpul nopții tractoare pentru a bloca accesul poliției, în timp ce în alte părți locuitorii au scos ușile de la secțiile de vot pentru a-i împiedica pe polițiști să le blocheze duminică, scrie New York Times. În timp ce autoritățile de la Madrid spun că au închis 92 de secții, separatiștii catalani spun că numărul acestora se ridică la 319. Potrivit Ministerului de Interne, 12 polițiști au fost răniți și trei persoane au fost arestate.

Catalonia este una dintre cele 17 regiuni autonome ale Spaniei și are o populație de 7,5 milioane de locuitori, cu propria limbă și cultură. Economia Cataloniei reprezintă 20% din întreaga economie a Spaniei, fiind echivalentă cu cea a Portugaliei. 

Liderul Cataloniei, căsătorit cu o româncă poreclită de presă „Regina Independenței”

Liderul Cataloniei, Carles Puigdemont, este căsătorit cu o româncă pe nume Marcela Topor, pe care presa catalană o numește deja „Regina Independenței”. Jurnalistă de meserie, aceasta este mama celor doi copii ai lui Puigdemont și a fost întotdeauna o prezență discretă.

Întrebată în singurul interviu pe care l-a acordat până acum dacă crede că Spania și Catalonia sunt două entități diferite, Marcela Topor a răspuns: „Acest lucru îmi este clar de multă vreme. Am mers cu Carles la Paris, iar într-o galerie din Montmartre ne-au întrebat de unde suntem. Când Carles le-a spus că suntem din apropiere de Barcelona, ei au început să vorbească despre Spania. Apoi el le-a explicat că Spania nu este același lucru cu Catalonia, că se vorbește o altă limbă, catalana. Oricine se interesează despre ce înseamnă Catalonia își dă seama că este o entitate cu o personalitate proprie, diferită de Spania”, scrie ediția spaniolă a revistei Vanity Fair, citată de Digi24.

Mișcările autonomiste din Europa

Este extrem de improbabil ca rezultatul referendumului pentru independența Cataloniei să fie recunoscut de alte state din UE, de vreme ce separarea cu succes a regiunii de Spania ar încuraja și alte mișcări secesioniste de pe teritoriul Europei. 

„În Europa, ochii se întorc spre Catalonia. Referendumul ilegal de duminică aminteşte în ce măsură voinţele independentiste pot să se nască sau să reînvie rapid, antrenate de evenimente în diverse ţări, inclusiv în Europa. În siajul catalan, mai multe teritorii revendică şi ele o autonomie sporită, dacă nu chiar independenţa deplină. Există şi unii însă care înţeleg să profite de dezordinea catalană pentru a-şi afirma aspiraţiile proprii”, a scris Le Figaro, citat de Hotnews..

După Brexit, împotriva căruia cetățenii săi au votat în procent de 62%, Scoția vrea să convoace un al doilea referendum pentru independență, premierul Nicola Sturgeon susținând că există un dezacord profund între Scoția și restul Marii Britanii și că poporul scoțian își vede viitorul în cadrul Uniunii Europene. 

Regiuni Precum Corsica în Franța, Țara Bascilor în Spania, Sardinia, în Italia, Flandra în Belgia, Insulele Feroe, în Danemarca, au mișcări politice active care militează pentru dreptul la autodeterminare. 

Le Figaro scrie și despre mișcările secesioniste din Europa de Est, unde emblematic este cazul Ucrainei. Cu susținerea Rusiei care a intervenit pentru a-i ajuta pe rebelii din Donețk și Lugansk, regiunea prorusă din est, Donbas, s-a separat de facto de Ucraina, aflându-se astăzi sub tutela Rusiei, care a anexat de altfel și Crimeea. În estul Moldovei,Transnistria, unde armata rusă este prezentă permanent, este de asemenea independentă de facto de la căderea URSS în 1991. 

În Serbia, regiunea autonomă Voivodina din nord, unde coabitează 25 de etnii între care una maghiară puternică şi se vorbesc şase limbi oficiale, a cunoscut tensiuni comunitare în 2013, dar care nu au dus la proclamarea independenţei, spre deosebire de Kosovo.

Inițiativa cetățenească pentru autonomia Ținutului Secuiesc

Și în România există grupuri care cer autonomia Ținutului Secuiesc. Jurnalistul Vlad Petreanu scrie pe blogul său despre o inițiativă cetățenească în acest sens, care a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul acestui an. 

„Inițiativa legislativă prevede ca această “regiune istorică cu trecut aparte” din Transilvania să se organizeze ca regiune autonomă cu personalitate juridică, cu un președinte care beneficiază de imunitate în fața Justiției, cu un “Consiliu de Autoadministrare” ales de cetățeni și cu o “Comisie de Autoadministrare” cu membri desemnați, care aplică deciziile Consiliului. Orice act al statului român ar trebui adoptat și de Consiliul de Autoadministrare pentru a fi valabil. Cu un vot de 2/3, același Consiliu ar avea dreptul să solicite Parlamentului de la București rediscutarea unor legi ce privesc Ținutul Secuiesc. Statul român ar urma să fie reprezentat în regiune doar de un prefect, al cărui rol ar fi să “vegheze asupra respectării legalității” și să “medieze” între regiune și guvern în cazul unor divergențe. De asemenea, regiunea ar urma să rețină 90% din impozitul pe venit și 80% din taxele colectate”, scrie Vlad Petreanu.

„Pentru a fi dezbătută de Parlament, o inițiativă legislativă are nevoie de 100.000 de semnături, strânse în condițiile Legii 189/1999. Nu știu dacă inițiatorii au și strâns aceste semnături (mai degrabă nu), dar gestul rămâne, plus că nu e prima încercare de acest fel”, notează el.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp