Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Regula de Aur – de ce sunt vinovate victimele

Vă spuneam în ultimul articol că, în urma ciocnirii Audi-ului condus de „domnul ministru” D. Chițoiu cu viteză foarte mare, pe contrasens, cu o Dacie Logan, șoferul Loganului și soția lui au fost uciși, iar Chițoiu are 3 (trei) coaste rupte. Ultima informație se dovedește falsă: „domnul ministru” n-are nici pe dracu, după cum demonstrează filmul făcut imediat după accident. Prin relații medicale care trebuie anchetate urgent, a fost pus pe o targă și internat la Spitalul Floreasca din capitală. A avut grijă să ceară ca starea sănătății sale să nu fie făcută publică, deoarece s-ar afla că e sănătos tun și bun să mai omoare pe cineva.

Între timp, marele șofer național Titi Aur consideră nimerit să declare: „Unul dintre conducătorii auto a intrat un pic (sic!) pe contrasens, iar celălalt nu a reacționat, nu a frânat, nu a tras pe dreapta, nu a sărit pe câmp. Unul greșește legal că a intrat pe contrasens, celălalt, din punct de vedere defensiv, că nu a reacționat”.

Și acum, când scriu asta, mi se suie sângele la cap. Dar, s-o luăm logic. Mai întâi, dl Aur zice că nu știe care șofer a intrat pe contrasens, în schimb, știe că a intrat „un pic”. Păi, dacă posezi imaginea accidentului atât de clară încât știi că depășirea axului a fost un pic, atunci știi și cine a făcut-o, dom șofer!

Eu nu știu de picul ăsta, dar e cert că Chițoiu n-a frânat câtuși de puțin, nu are urmă pe asfalt. Asta de ce nu o pune dl Aur la „greșeală defensivă”? Fiindcă e vorba de „dom ministru”?

Apoi, fără să-i fie scârbă de sine, dl Aur afirmă că cel ucis trebuia să frâneze! Eu nu sunt un mare pilot, dar nu sunt nici mare idiot. La ce mama dracului folosește să frânezi, când ăla vine lansat, cu peste 100 km/h, cât avea Chițoiu, direct în tine?! Am trăit un contrasens în 36 de ani de șoferie: frâna e ultimul lucru de făcut, la propriu și la figurat. Singura șansă e să tragi fulgerător de volan în dreapta.

N-am știut niciodată cum am făcut-o. M-am trezit viu, cu pantalonii uzi în față, ieșit în decor. Am avut un noroc chior că nu m-a dublat nicio mașină pe culoarul din dreapta și că drumul nu avea șanț, nici copaci pe margine. N-am să uit niciodată botul monstruos al microbuzului alb care fusese la un lat de palmă să mă omoare.

Și asta, cea mai groaznică situație din circulație, consideră dl Aur că se poate evita prin „conducere defensivă”, când ori ai noroc, ca mine, ori ești pilot de formula 1 ca să scapi din așa ceva. E ca și cum ai reproșa cuiva atacat din senin cu cuțitul că n-a fost în stare să se apere.

Astăzi, pe DN 12A din județul Bacău, o femeie de 27 de ani și fiul ei, de 5 ani, au fost uciși de un șofer în vârstă tot de 27 de ani, care a încercat o depășire nelegală, intrând pe contrasens, și a izbit frontal autoturismul femeii. La fel ca în cazul Chițoiu.

Deci, potrivit dlui Aur, femeia omorâtă se face vinovată de lipsa conducerii defensive, pentru că n-a apucat să iasă cu mașina de pe carosabil.

De acum înainte vom ști, îndată ce avem o intrare pe contrasens cu morți, aplicând Regula de Aur, de ce sunt vinovate victimele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult