Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Regula de Aur – de ce sunt vinovate victimele

Vă spuneam în ultimul articol că, în urma ciocnirii Audi-ului condus de „domnul ministru” D. Chițoiu cu viteză foarte mare, pe contrasens, cu o Dacie Logan, șoferul Loganului și soția lui au fost uciși, iar Chițoiu are 3 (trei) coaste rupte. Ultima informație se dovedește falsă: „domnul ministru” n-are nici pe dracu, după cum demonstrează filmul făcut imediat după accident. Prin relații medicale care trebuie anchetate urgent, a fost pus pe o targă și internat la Spitalul Floreasca din capitală. A avut grijă să ceară ca starea sănătății sale să nu fie făcută publică, deoarece s-ar afla că e sănătos tun și bun să mai omoare pe cineva.

Între timp, marele șofer național Titi Aur consideră nimerit să declare: „Unul dintre conducătorii auto a intrat un pic (sic!) pe contrasens, iar celălalt nu a reacționat, nu a frânat, nu a tras pe dreapta, nu a sărit pe câmp. Unul greșește legal că a intrat pe contrasens, celălalt, din punct de vedere defensiv, că nu a reacționat”.

Și acum, când scriu asta, mi se suie sângele la cap. Dar, s-o luăm logic. Mai întâi, dl Aur zice că nu știe care șofer a intrat pe contrasens, în schimb, știe că a intrat „un pic”. Păi, dacă posezi imaginea accidentului atât de clară încât știi că depășirea axului a fost un pic, atunci știi și cine a făcut-o, dom șofer!

Eu nu știu de picul ăsta, dar e cert că Chițoiu n-a frânat câtuși de puțin, nu are urmă pe asfalt. Asta de ce nu o pune dl Aur la „greșeală defensivă”? Fiindcă e vorba de „dom ministru”?

Apoi, fără să-i fie scârbă de sine, dl Aur afirmă că cel ucis trebuia să frâneze! Eu nu sunt un mare pilot, dar nu sunt nici mare idiot. La ce mama dracului folosește să frânezi, când ăla vine lansat, cu peste 100 km/h, cât avea Chițoiu, direct în tine?! Am trăit un contrasens în 36 de ani de șoferie: frâna e ultimul lucru de făcut, la propriu și la figurat. Singura șansă e să tragi fulgerător de volan în dreapta.

N-am știut niciodată cum am făcut-o. M-am trezit viu, cu pantalonii uzi în față, ieșit în decor. Am avut un noroc chior că nu m-a dublat nicio mașină pe culoarul din dreapta și că drumul nu avea șanț, nici copaci pe margine. N-am să uit niciodată botul monstruos al microbuzului alb care fusese la un lat de palmă să mă omoare.

Și asta, cea mai groaznică situație din circulație, consideră dl Aur că se poate evita prin „conducere defensivă”, când ori ai noroc, ca mine, ori ești pilot de formula 1 ca să scapi din așa ceva. E ca și cum ai reproșa cuiva atacat din senin cu cuțitul că n-a fost în stare să se apere.

Astăzi, pe DN 12A din județul Bacău, o femeie de 27 de ani și fiul ei, de 5 ani, au fost uciși de un șofer în vârstă tot de 27 de ani, care a încercat o depășire nelegală, intrând pe contrasens, și a izbit frontal autoturismul femeii. La fel ca în cazul Chițoiu.

Deci, potrivit dlui Aur, femeia omorâtă se face vinovată de lipsa conducerii defensive, pentru că n-a apucat să iasă cu mașina de pe carosabil.

De acum înainte vom ști, îndată ce avem o intrare pe contrasens cu morți, aplicând Regula de Aur, de ce sunt vinovate victimele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

shinzo abe

Puțin după ora 11, în zona pietonală din fața gării Yamato-Saidaiji din Nara, au început discursurile electorale. Reprezentanți locali, un parlamentar, apoi primarul orașului vorbeau pe rând, într-o formulă des întâlnită în campaniile electorale. foto Profimedia

Citește mai mult

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult