Relectura scrierilor lui Ion Rațiu. Intelighenția din nou la cotitură, între capcana nostalgiei și datorie morală

Asistăm astăzi la un fenomen periculos: răsturnarea memoriei și confiscarea prin brutalitate a istoriei – din nou, dar prin alte mijloace! Pe fondul crizelor economice și al deficitului de leadership autentic, spațiul public este inundat de nostalgii mincinoase, revizionisme și narațiuni manipulatoare care încearcă – și parțial reușesc – să reabiliteze perioadele dictatoriale și figurile care le-au animat sau să decupleze țara de la axa occidentală care i-a adus o fereastră de libertate, democrație și prosperitate în ultimii 35 de ani. Trecutul recent este cosmetizat, iar reperele morale sunt înlocuite de zgomotul vocii poporului pe rețele sociale.

Am putea spune că aceasta este democrația – nu-i așa? – dar nu e decât poate singurul efect negativ al acesteia – autolimitarea prin preaplin de generozitate și deschidere. Celebrul crez călăuzitor al lui Rațiu – „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine” – arată însă o diferență structurală între demagogia care domină prezentul și patriotismul autentic, dublat de o toleranță profundă, exprimat de el. Acest crez ne amintește că nucleul dur al unei națiuni civilizate este respectul pentru celălalt, pentru pluralitate și adevăr, iar nu tolerarea raptului istoriei prin mistificare și deturnarea de la valorile umane de bază ale unei națiuni evoluate.

În acest punct critic, volumul lui Ion Rațiu, România de astăzi. Locul ei în relațiile mondiale, vine ca un duș rece de realism geopolitic. El obligă elitele intelectuale și politice la o resetare profundă a reperelor. Căutarea nordului a redevenit misiunea primară a supraviețuitorului și a liderului de opinie, care înțelege urgența. Apelul la intelighenție pe care această carte îl face implicit este unul la responsabilitate: intelectualii nu mai pot rămâne simpli spectatori la degradarea discursului public.

Este timpul unei întoarceri la „valorile prime” – democrația curată, statul de drept, pluralismul real și atașamentul necondiționat față de valorile lumii libere. Astfel, miza relecturii lui Ion Rațiu rezidă în capacitatea sa uluitoare de a ne oglindi prezentul. Analizele sale, concepute în plin Război Rece, descriu cu o precizie chirurgicală dinamici geopolitice care astăzi revin la viață sub alte nume, dar cu aceeași miză existențială pentru România.

Acel „Astăzi” la care se referă Rațiu în titlul cărții, cel din timpul Războiului Rece, cât și cel de acum, împart aceeași amenințare a expansionismului de la Răsărit și a propagandei toxice, dovedind că nu trăim o criză perpetuă, cum ar putea părea, ci o confruntare istorică ciclică între dictatură și libertate.

Nici timpurile lui Rațiu nu erau mult mai limpezi decât cele de acum – una era realitatea din țară, alta era percepția fundamentată propagandistic în exterior, în anii de simpatie a Occidentului față de Ceaușescu. În anii 1990, după întoarcerea acasă, Ion Rațiu își amintea: „Am scris textul, l-am predat, și ulterior mi s-a cerut să fac o mică modificare. Să țin seama de independența lui Ceaușescu. Or, întreaga argumentație și concluzia principală a cărții este că, în ciuda aparențelor, Ceaușescu nu era independent, că România nu este independentă. Americanii erau convinși că Ceaușescu slăbește piramida de putere a comunismului, cu Moscova la vîrf, și că poate să o destrame. [...] Am refuzat modificările propuse de editura americană și imediat am găsit o altă editură, britanică, dispusă să o tipărească.”

Reapariția într-o nouă traducere a cărții lui Ion Rațiu este și un act de rezistență culturală. Într-un moment în care riscul de a aluneca din nou în haos, în confuzie valorică și în siajul unor influențe externe toxice este real, cartea aceasta nu se mai citește doar ca istorie, ci drept manual de supraviețuire democratică.

Avem obligația de a nu lăsa memoria să fie confiscată de impostori. Volumul lui Ion Rațiu reprezintă exact ancora morală de care intelighenția și societatea românească au nevoie pentru a nu-și pierde parcursul european și legitimitatea în lumea liberă.

Lansarea va avea loc sâmbătă, 6 iunie 2026, ora 16:00, la Romexpo, Pavilion B2, Scena Arca, în prezența lui Nicolae C. Rațiu, fiul autorului, și a unor invitați de marcă din spațiul academic și public, istoricii Dennis Deletant și Stejărel Olaru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp