Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Resetarea lumii: cât de inteligenți va mai fi nevoie să fim în anii ce vin?

fara job

Se spune de un timp că lumea va fi a proștilor cu telefoane deștepte. Și cumva, pentru că jocul de cuvinte sună bine, multă lume s-a proptit în această idee și refuză să ia în calcul și faptul aproape banal că viitorul s-ar putea să nu fie, de fapt, chiar atât de nefericit. Dar varianta asta optimistă presupune și deschiderea noastră către schimbare. Inclusiv către schimbarea modului în care ne practicăm actualele meserii. Căci toate datele arată că, treptat, totul se va schimba. 

Avansul rapid al inteligenței artificiale pune lumea în situația unei transformări profunde. Care vine la pachet, ca orice transformare, cu frici și panici. “Ne va lua AI-ul joburile!”, “Vom rămâne fără mijloace de a produce bani”, “Va fi mai ieftin pentru angajator să cumpere un robot decât să plătească trei oameni”. Și, sigur, lucrurile astea trebuie cumva discutate și detaliate în spațiul public, astfel încât lumea nouă să nu ne surprindă foarte tare și, chiar mai important de atât, să nu ne sperie.

Semne că lucrurile sunt pe punctul să se schimbe vin chiar de la specialiști. Care prognozează o resetare a lumii. În care aproape nimic nu va mai fi la fel și în care aproape nimic nu se va face în modurile în care știam noi că se fac lucrurile.

Prezent la București pentru a participa la o conferință pe această temă, Daniel Dineș, CEO al UiPath, primul unicorn românesc, listat la bursa de la New York, spune că trebuie să ne așteptăm la transformări majore. 

Vine un tsunami peste noi. Modul în care noi toi o să muncim o să se schimbe într-un mod dramatic. O să se schimbe dramatic şi o să se schimbe în următorii doi-trei ani dramatic. Eu cred sincer că majoritatea joburilor, banking, asigurări, operational jobs, sănătate, nu o să mai existe în forma în care o ştim noi astăzi. La fel de dramatic cum a fost în agricultură, în care a venit mecanizarea şi practic, până la urmă, toţi oamenii au ajuns să supravegheze nişte maşini care merg singure. Cam aşa ceva se întâmplă în industriile mari, banking, asigurări.”

Și, sigur, meseriile, așa cum le știm astăzi, nu vor dispărea peste noapte, dar se vor adapta și reinventa pentru a răspunde noilor realități tehnologice. Căci partea bună e aceea că AI-ul va prelua sarcinile repetitive, periculoase sau consumatoare de timp, permițând oamenilor să se concentreze pe activități care necesită creativitate, empatie și gândire critică. Astfel, profesii precum cele din educație, sănătate, artă sau cercetare vor căpăta o importanță și mai mare, fiind susținute de instrumente inteligente care le vor amplifica impactul. Și atunci omul n-are decât să vină cu creativitatea, iar inteligența artificială îi va pune în practică ideile. Simplu și cu mult mai puțin efort. În lumea nouă, însă, valoarea ideilor va crește. Și n-o spunem noi, ci oameni specializați în domeniu, care au ridicat imperii din utilizarea tehnologiei.

De pildă, Daniel Dines explică că în acest moment e puțin probabil să ne așteptăm la o înlocuire totală a joburilor de către AI. Pur și simplu, n-ar fi realist. Dar transformarea job-urilor e o chestiune care bate la ușă și ar trebui să începem s-o auzim. Poate chiar să-i deschidem.

Dacă suntem realiști acum, totul ține de momentul schimbării, nu de schimbare în sine. Jobul tău și jobul meu s-au schimbat în timp. Joburile se schimbă. Totul e o chestiune de când se va întâmpla și cât de comprimat va fi acel proces de schimbare. În acest moment, nu sunt atât de îngrijorat că va veni brusc”, a declarat Dines într-un amplu interviu acordat site-ului tech The Verge.

Tot el plusează și explică faptul că această implicarea AI-ului în diferite meserii nu va face altceva decât să le facă mai ușoare și mai plăcute pentru cei care le practică.

Cred că multe dintre sarcinile repetitive au fost deja rezolvate. Avem tehnologia necesară pentru a elimina, practic, multe dintre ele din activitatea cuiva. Acum avem și tehnologia care să ajute oamenii cu mai multe dintre acele sarcini ad-hoc, cum ar fi cele de cercetare. Cred că joburile se vor muta mai mult către zone în care oamenii iau decizii. Vor analiza ce informații aduc agenții și cum le combină. Agenți plus automatizare”.

Partea despre care se discută mai puțin, dar care ar putea fi privită cu mai mult entuziasm decât în prezent e aceea că în viitorul apropiat al tehnologiei noi meserii se vor naște. În domenii cu totul și cu totul noi: etica AI, psihologia digitală, designul de realități virtuale sau conservarea mediului cu ajutorul tehnologiei.

Ca atare, prin automatizarea unor procese și redistribuirea resurselor, inteligența artificială are potențialul de a reduce inegalitățile, de a oferi acces egal la educație și sănătate, și de a contribui la soluționarea unor probleme sistemice. Iar viitorul muncii, chiar dacă ne provoacă acum unele emoții, ar trebui să fie unul mult mai bun decât ce avem deja. Căci oamenii vor învăța să fie mai eficienți, să gândească mai mult și să conceapă idei care să poată fi vândute, producând astfel bunăstare.

Sigur, operatorii de date, funcționarii publici, lucrătorii din call-centere sau contabilii ar putea să își facă, totuși, niște griji, căci genul acesta de munci repetitive o să poată fi treptat realizate de roboți. Însă meseriile care și acum presupun empatie, creativitate, gândire strategică, motivație și mentorat se vor transforma în job-uri mai bune, mai plăcute și mai ușor de făcut.

Așa că, dacă ne cuprinde panica gândindu-ne la un viitor în care nu va mai fi nevoie de noi, poate ar fi bine să privim telecomanda. Și să ne gândim că înainte de ea, trebuia să ne ridicăm de pe fotoliu de fiecare dată când voiam să diminuăm sau să creștem sunetul, când voiam să pornim sau să oprim aparatul. Acum, ne bucurăm de funcții mai multe, de posture diverse și nu mai trebuie să facem efortul de a ne ridica atunci când ceva nu mai e pe placul nostru. Doar apăsăm butonul potrivit. Tot efortul pe care a fost nevoie să îl facem pentru a ne ușura viața a fost să învățăm ce face fiecare buton în parte. Exact asta se va întâmpla și cu meseriile viitorului nostru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult