Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Retardați de comitet, ministrul Voiculescu pe post de Băsescu și niște ivermectiniști

Cristian Tudor Popescu

●Știți cum se numesc idioția, tâmpenia, tembelismul în limba vorbită de Prefectura București? Se numesc „eroare materială”. Adică marele Comitet pentru Situații de Urgență a scris, „din eroare materială”, în ucazul de relaxare ce a emis vineri, 21 în loc de 23, ca oră de închidere a restaurantelor deschise 30%.

Ce notă iei în clasele primare dacă îl confunzi pe 23 cu 21? Și ce grad de întârziere spirituală au băieții de Comitet, dacă le-a trebuit 3 (trei) zile ca să-și dea seama de eroarea materială?

●Ministrul Sănătății, dl Vlad Voiculescu, și-a dat cu levierul în genunchi încercând să-l faulteze pe conducătorul campaniei de vaccinare, medicul militar Valeriu Gheorghiță. Apoi a aruncat, în cel mai pur stil Trump-Șoșoacă, declarația „Nu cred în cifrele autorităților cu privire la pandemie” fără să prezinte, ca ministru, vreo dovadă sau alte cifre. Drept care, s-a gândit să se protejeze punându-și un făcător de imagine la minister. Acesta este nimeni altul decât fostul purtător de cuvânt al lui Traian Băsescu, pe nume Bogdan Oprea. Bună soluție pentru îmbunătățirea imaginii dlui Voiculescu, având în vedere că dl Oprea, în partea finală a președinției Băsescu, avea sarcina de a demonstra aproape zilnic presei și opiniei publice că porcul este o păsărică și whisky-ul căpșunică. Sau invers. 

 ●Deoarece procurorii DNA cer 12 ani de pușcărie special pentru ea, Elena Udrea declară: „Și dacă o omoram pe Kovesi, tot aveam șanse ca DNA să ceară o pedeapsă mai mică”. Eroare. Dacă ar fi omorât-o pe Laura Codruța Kovesi, iar România ar fi rămas moșia lui PSDragnea, DNA nu mai exista, și Udrea ar fi avut statuie în fața Casei Poporului.

●Poate cea mai importantă știre a săptămânii, dar care trece neobservată, e despre o diferență de 1%: pentru prima dată, în UE, în 2020, energia produsă din combustibili fosili, 37%, a fost depășită de energia produsă din surse regenerabile, 38%. Care trebuie citită împreună cu o alta: în 2020, încetinirea industrială din pricina pandemiei nu a redus emisiile record de gaze cu efect de seră, care cresc temperatura și provoacă fenomene meteo extreme, topirea ghețarilor, ridicarea nivelului oceanelor și acidifierea lor, inundații, secetă și incendii masive de păduri.

●După o perioadă de antivaccinism aurifer pe scară largă, iacătă că vaccinul a început să fie la modă. Din două cauze. Unu: s-a văzut că nu s-a înverzit niciunul dintre sutele de mii vaccinați. Și doi: vin mai puține vaccinuri decât e cererea. O lege sfântă în România spune că tot ce nu se găsește, musai îți trebuiește. Antivacșii, puși în dificultate, au cotit-o pe Ivermectină: o fi vaccinu gratis, da asta-i ieftină, merge și la om, și-ți ia covidu cu mâna.

Și lumea s-a năpustit să hăpăie Ivermectină în ciuda tuturor avertizărilor medicilor, veterinari și umani. În legătură cu acest medicament miracol, am și eu o întrebare de nespecialist: ținând seama de faptul că zisa pastilă se dă câinilor bolnavi de râie, pot să-i numesc, sine ira et studio, pe cei care o iau, adică pe ivermectiniști, potăi, jigodii sau javre?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult