Roberto Turchetto, un italian martor la trei decenii de transformări în România: Aţi suferit destul pentru a vă bate joc acum de viitorul vostru

foto: Valentyn Leshchymenko / Alamy / Alamy / Profimedia

Roberto Turchetto trăieşte într-o casă tipic italiană, de unde se văd colinele din Veneto, cu viile din care se obţine celebrul Prosecco. Şi, totuşi, deşi ar putea lucra liniştit dintr-unul din birourile Boscolo & Partners din nord-estul Italiei, o dată la două săptămâni ia avionul pentru a lucra din Bucureşti, alături de colegii din Crowe, pe Moşilor.

Prima dată a ajuns la noi cu exact treizeci de ani în urmă, în 1994. „Pe atunci, România era o ţară parcă uitată de timp. Când am intrat într-o fabrică – şi era una mare – am văzut utilaje învechite, era imposibil să fii competitiv cu aşa ceva. Lipsa dotărilor era compensată de seriozitatea şi dedicarea muncitorilor. Din păcate, oamenii lucrau pe atunci în condiţii pe care astăzi le considerăm inacceptabile şi pentru salarii foarte, foarte mici.”

Roberto poate povesti mult despre primii săi ani aici. A fost martor la toate schimbările economice şi politice, a asistat clienţi italieni la achiziţia unor companii sau la deschiderea unor greenfield. Înţelegerea pe care o avusese cu şeful biroului Boscolo din Trieste fusese că se poate întoarce să lucreze din Italia după şase luni.

„De multe ori sunt critic inclusiv cu italienii. Când ne-am plimbat prin Trieste, ţi-am spus că îmi pare rău că se nasc prea puţini italieni care să mai construiască ceea ce au făcut cei de dinainte. Şi, totuşi, aici, în Bucureşti şi, pe urmă, la Timişoara, unde am deschis al doilea birou, m-am simţit ca acasă. Suntem foarte asemănători, atât fizic, cât şi cultural, din perspectiva tradiţiilor familiale şi, bineînţeles, a limbii. Aşa că cele şase luni s-au transformat în ani şi, fără să-mi dau seama, în decenii.”

La început, schimbările pe care le-a văzut în România au fost lente. Corupţia era mare, lipsea capitalul străin care să asigure investiţiile, retehnologizarea. Însă, implicarea şi seriozitatea românilor a făcut ţara să crească nesperat de repede. Societatea civilă a devenit activă, oamenii ştiau că viaţa li se va schimba în bine odată ce vor intra în Uniunea Europeană si în NATO. „La începutul anilor 2000 cred că eraţi convinşi cu toţii că există o singură direcţie: democraţia consolidată din Occident. De atunci, cu o mică excepţie în 2009 – 2010, economia a crescut constant şi s-a diversificat. Câteodată mă gândesc că am fost martorul, pe durata a trei decenii, la evoluţia incredibilă a unui stat, sunt tare puţine ţări care să fi evoluat aşa cum a făcut-o România în atât de puţin timp. Accesul în UE, în 2007, a schimbat complet imaginea şi credibilitatea Bucureştiului. Fondurile europene, dar şi iniţiativele naţionale au făcut ca infrastructura de transport, de energie şi telecomunicaţii să evolueze foarte mult. Bucureştiul, Clujul sau Timişoara, unde şi compania noastră are birouri, rivalizează cu unele dintre oraşele din Italia, sunt adevărate huburi tehnologice.”

În 2020, compania de consultanţă unde era partener, Boscolo & Partners Consulting, a fuzionat cu una 100% românească, Finexpert. De atunci, Roberto vorbeşte numai română cu angajaţii noii companii rezultate în urma acestei fuziuni. „În România am găsit întotdeauna oameni bucuroşi să lucreze cu străinii. Iar eu, la rândul meu, cred că nu contează naţionalitatea. Sau, mai bine zis, contează în mod pozitiv: atunci când aducem laolaltă oameni aparţinând unor popoare diferite beneficiezi de o experinţă mai diversificată, reuşeşti să fii mai competitiv fiindcă poţi pune laolaltă ceea ce e mai bun de la fiecare.”

Am participat împreună la mai multe întâlniri cu investitori străini. O singură dată, un administrator italian s-a plâns de modul în care lucrează românii. Am auzit atunci un discurs de aproape zece minute în care Roberto s-a transformat aproape într-un naţionalist român, încât, la urmă, italianul roşise ca o fată mare.

Numai că luni, pe 25 noiembrie, am primit un telefon de la el. Era surprins, nu ştia prea bine nici cine era acel Georgescu care câştigase turul întâi al alegerilor, nici cum putea unul care se declara încântat de „înţelepciunea rusească” să fie preferat de români. „Pe urmă am văzut un interviu în care spunea că romanii au învăţat latina de la daci. Amesteca ştiinţa cu politica şi cu Dumnezeu. M-am îngrozit! Şi m-am întrebat cum s-au putut lăsa prietenii mei români seduşi de un asemenea fantezist care îi copia pe liderii autoritari din anii ‘30?”

„Sunt sigur că voi sunteţi prea inteligenţi şi aţi văzut prea multe în ultimii şaptezeci de ani pentru a nu vă da seama că singura şansă pentru a trăi mai bine şi a fi respectaţi în lume este să fim împreună, în Uniunea Europeană. Ar fi păcat să daţi cu piciorul suferinţelor din anii ‘80 şi greutăţilor din anii ’90. Aţi suferit destul pentru a vă mai bate joc de viitorul vostru”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp