Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

RoEuropa sau Dragnealand?

De două ori în această viață nu m-am dus la vot. În turul 2 al prezidențialelor din 2004, pentru că n-am fost în stare să aleg între cele două fețe ale aceluiași demon: Năstase și Băsescu. Am greșit.

N-aveam dreptul să fac asta. A fost ca și cum aș fi ars foaia pe care era scrisă o problemă la limită, foarte grea, în loc să caut o soluție, poate eronată.

În 2018, la referendumul așa-zis pentru familie, n-am greșit. Am refuzat să votez într-o chestie inexistentă, chiar ridicolă, întrucât era deja stabilită prin lege, pe care aș fi făcut-o să pară reală prezentându-mă la secția de votare. Când cineva te întreabă „Cetățene, gheața e rece?”, dacă ești tâmpit, răspunzi, dacă nu, taci și te întrebi de ce ți s-a pus o astfel de întrebare.

Scrutinul europarlamentar și referendumul de duminică pun probleme adevărate, limpezi și sumbre, în fața cărora nu cred că poți să stai acasă. Rezultatele lor vor influența hotărâtor soarta României, pentru nu știu câți ani, cum poate n-au făcut-o niciun rând de alegeri până acum.

Nu vreau să știu ce e patriotismul, pentru că acest cuvânt este iarăși plimbat prin toate gurile de canalii. În schimb, știu ce este nepatriotismul: a nu vota, în situația de față, este un act profund nepatriotic.

N-am idee cum arată bunii români, de care tot face vorbire stăpânirea. Însă răi români sunt cu siguranță absenteiștii, cei care pot să facă României răul cel mai mare...

Celebra justificare „N-ai, domnule, ce să votezi, totul e, aceeași mizeri-e!” este mai falsă ca niciodată. Avem ce alege.

Pentru că întrebările care se pun duminică, una pentru referendum, care le strânge pe cele două, și două pentru europarlamentare, precum și posibilele răspunsuri, sunt, de fapt, următoarele:

●Vreți să avem o șansă ca hoții și corupții să nu mai poată fi făcuți scăpați cu legea în mână?

Dacă da, atunci votați de două ori DA.

Dacă nu, atunci votați de două ori NU.

●Vreți să trăiți ca euromâni într-o Românie europeană?

Dacă asta vreți, atunci NU votați PSD, ALDE.

●Vreți să trăiți ca băștinași în Dragnealand, un cartier din mahalaua Europei?

Dacă asta vreți, atunci votați PSD, ALDE.

●Sunteți lași, nesimțiți, oportuniști, lipsiți de caracter?

Dacă da, nu votați deloc.

Dacă nu, ne vedem duminică la urne.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult