Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

România are nevoie de mai mulți specialiști în tehnologia informației. Cum să-ți ajuți copilul să deprindă abilități de programare

Cătălina Moldovan la școală

Foto: Cătălina Moldovan

Copiilor le place să asculte și să spună povești. O fac prin desene, cuvinte, jocuri cu păpuși, mașini sau plușuri. Astăzi, când tehnologia a devenit atât de legată de viața noastră, unii copii au început să spună povești cu ajutorul calculatorului. În toamnă, Cătălina Moldovan, o fetiță în vârstă de 11 ani din București a spus, în limbajul de programare Scratch, povestea unui roboțel care salvează planeta. 

A înscris-o în SuperCoders, unul dintre programele prin care Orange România contribuie la dezvoltarea competențelor digitale ale copiilor români. Și alături de alți 49 de copii cu vârste între 10 și 14 ani, Cătălina a intrat în Academia SuperCoders, unde vreme de 12 săptămâni a parcurs un modul avansat de învățare a limbajului de programare Java Script.

Abilitățile digitale ale copiilor care au participat la program sunt la mare distanță de abilitățile digitale medii ale cetățenilor României. Potrivit celui mai recent Indice al Economiei și Societății Digitale (DESI 2021), țara noastră se află pe ultimul loc din UE.în ceea ce privește competitivitatea digitală. Într-o societate în care digitalizarea joacă un rol semnificativ în aproape toate domeniile, această situație este extrem de îngrijorătoare. Pentru că vorbește despre capacitatea redusă a românilor de a se adapta la o lume bazată pe tehnologie și despre imposibilitatea de a accede la o gamă întreagă de joburi pentru care este nevoie de abilități digitale avansate. În ceea ce privește capitalul uman, România se situează în DESI pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor, iar deficitul de specialiști în tehnologia informației limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de avea competențe digitale cel puțin de bază (56 % la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35 % au competențe cel puțin de bază în materie de software (media UE: 58 %). Numai 10 % dintre persoane au competențe digitale peste nivelul de bază. Deși s-a înregistrat o creștere ușoară în ceea ce privește procentajul specialiștilor în domeniul TIC, aceștia reprezintă o proporție mult mai mică din forța de muncă decât în UE în ansamblu (2,4 % față de o medie a UE de 4,3 %), se arată în raportul citat.

„SuperCoders le oferă copiilor o privire de ansamblu asupra mai multor ramuri din industria digitală”

„Știm deja că România se află printre ultimele locuri loc în ceea ce privește competențele digitale ale populației. SuperCoders reprezintă unul dintre programele prin care Orange își propune să contribuie la reducerea decalajului digital în cadrul diferitelor comunități. Viziunea noastră este una clară: tehnologia poate aduce schimbarea atât timp cât ea vine în ajutorul oamenilor, al societății și al planetei. Iar SuperCoders este una dintre modalitățile prin care noi aducem tehnologia mai aproape de copii și îi ajutăm să devină creatori de tehnologie, din simplii consumatori în mediul digital. Pe termen lung, acest aspect se va reflecta într-o societate mai pregătită în fața avansului tehnologic, dar și în idei și proiecte cu valoare adăugată pentru toți membrii comunității”, spune Ramona Stafie, Corporate Social Responsibility Programs Coordinator, Orange România. Început în urmă cu 8 ani, programul SuperCoders include astăzi o serie de ateliere și webinare, un concurs în care copiii spun o poveste cu ajutorul unui limbaj de programare și o academie digitală.

„SuperCoders le oferă copiilor o privire de ansamblu asupra mai multor ramuri din industria digitală. Este adevărat, copiii aprofundează, în primul rând, secretele limbajelor de programare, însă pe întregul lor parcurs în cadrul programului au ocazia să interacționeze cu profesioniști din industrii conexe, precum web design, vlogging sau chiar creatori de jocuri. Așadar, SuperCoders este locul în care copiii au ocazia să descopere lumi noi și să își dea seama dacă li se potrivește una dintre meseriile din mediul digital”, explică Ramona Stafie.

O experiență intensivă de învățare

În cadrul SuperCoders, copiii au posibilitatea de a explora, de la ediție la ediție, diferite limbaje de programare, între care și Java, scopul fiind acela de a-i familiariza cu tehnologiile și instrumentele care îi pot ajuta să creeze conținut, să devină independenți în universul digital. „Mai mult, în Academia SuperCoders, pe parcursul celor 3 luni, cei mici beneficiază de o experiență intensă de învățare alături de mentorii lor și colegi. Competențele dobândite aici, inclusiv cunoașterea unui limbaj de programare cum este Java Script, cu siguranță îi vor ajuta enorm în viitor, indiferent dacă aleg să meargă mai departe cu o carieră în mediul digital sau nu”, mai spune Ramona.

Ioana Rusu, Executive Director, Simplon România, detaliază ce învață copiii pasionați de tehnologie în timpul webinarelor și al Academiei SuperCoders. „În cadrul webinarelor, participanții au ocazia să îi întâlnească pe unii dintre influencerii lor preferați, creatori de conținut și animații, gameri sau antreprenori, persoane care îi inspiră, care le împărtășesc „secrete” din domeniul lor, îi motivează și le oferă diverse tips & tricks care să îi ajute pe copii în cadrul Concursului național.”

Anul acesta, în Academie, copiii au învățat, ghidați de trainerii Simplon România, bazele limbajului de programare JavaScript. Pe lângă noțiunile de programare, supercoderii au parte și de diverse alte activități care să le dezvolte latura logică, dar și pe cea creativă și comunicațională: sesiuni în cadrul cărora copiii își prezintă pasiuni sau talente care nu au legătură cu programarea sau tehnologia, întâlniri cu adulți care îi inspiră cu provocările și poveștile lor de carieră sau seri de lectură – în care se discută despre cărți și personaje preferate”, arată Ioana Rusu.

„Îmi place foarte mult Scratch și îmi plac provocările. Îmi place să primesc o temă și să încep apoi să codez”

Cătălina Moldovan s-a înscris în concursul SuperCoders după ce a aflat de organizarea lui din media. Fetiței pasionate de Scratch i-a plăcut ideea de a continua o poveste pe baza unei teme oferite de organizator. „Încă din anii trecuți am văzut reclama la concurs și mi s-a părut interesant. Îmi place foarte mult Scratch și îmi plac provocările. Îmi place să primesc o temă și să încep apoi să codez”, spunea ea. Mama sa, Roxana Moldovan, lucrează în industria software și povestește că fiica sa a avut acces de mică la această lume. Însă de la bun început a explorat foarte mult singură. „Pasiunea pentru programare a venit destul de natural. Eu lucrez în industria software și a văzut în mod firesc cum sunt oamenii, ce se întâmplă. A fost expusă sub formă de joacă. S-a jucat foarte mult cu Scratch, am dus-o și la niște cursuri când era foarte mică, dar a descoperit foarte mult singură”, spune Roxana Moldovan.

Mama: „Nu a contat ce mi-am dorit eu, ci am susținut zona ei de interes și de pasiune”

Părinții i-au oferit toată susținerea lor: i-au cumpărat calculator și au înscris-o la cursuri de robotică. Dar au fost atenți mereu la un aspect. „Cel mai important e că am lăsat-o să exploreze exact zonele de care s-a simțit atrasă. Unde și-a dorit, am susținut-o financiar, dar nu am împins-o mai mult decât și-ar fi dorit. Nu a contat ce mi-am dorit eu, ci am susținut zona ei de interes și de pasiune. Întotdeauna am făcut verificări frecvente: dacă nu e prea mult, sunt prea dese cursurile”, explică mama.

Cătălina a fost cea care a dorit să se înscrie la concursul SuperCoders și a lucrat la proiect singură. „A făcut tot proiectul, toată povestea, singură. Apoi a făcut cu noi un fel de user testing, ne-a întrebat pe mine, pe tatăl ei și pe frățior ce credem. Am făcut niște observații de suprafață și l-am trimis așa cum l-a făcut ea, chiar dacă nu era perfect”, spune Roxana Moldovan. După ce a fost admisă în Academia SuperCoders, a remarcat entuziasmul cu care participa la orele de programare.

„Un mare câștig e partea de networking. A avut niște sesiuni la un moment dat, de care a fost foarte entuziasmată, cu niște copii de liceu, din licee tehnice din țară, care le povesteau ce proiecte fac la școală, cum aplică noțiunile de tehnologie în viața reală. A fost foarte fascinată de poveștile lor și de cum se poate aplica tehnologia în viața reală.

Acest curs este un plus uriaș pentru ce va face face mai departe. A învățat lucruri care par foarte complicate, într-un mod natural, care face ca să îi vină foarte ușor să studiez informatica mai departe”, crede mama Cătălinei. 

Nu i-a fost întotdeauna ușor. „Mi-a plăcut la SuperCoders că mentorii îți explică foarte detaliat. E adevărat că nu am înțeles unele lucruri, dar am avut mereu un mentor care să mă ajute să înțeleg mai bine”, spune Cătălina care și-ar dori să studieze la facultate programare. Atentă la natura din jurul ei, fetița spune că și-ar dori când va fi mare să oprească poluarea. „Nu știu cum pot să rezolv lucrul acesta. Atâția oameni au încercat și mă gândesc că e foarte greu. Dar oricine poate încerca. Până la urmă, merită”.

Programul de educație digitală SuperCoders este destinat copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani din toată țara care vor să își dezvolte gratuit abilitățile digitale. Cea de-a opta ediție a cuprins trei etape: Caravana, Concursul național și Academia și s-a desfășurat în perioada octombrie 2021 – aprilie 2022.

Programul SuperCoders a început în 2014 la inițiativa Orange România, împreună cu Simplon România, cu scopul de a promova educația digitală și folosirea responsabilă și utilă a tehnologiei în rândul tinerei generații. Până acum, peste 3.300 de copii din toată țara au beneficiat de experiența participării în program, dintre care 900 doar în 2020.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aha, si cine o sa-i invete pe copii / tineri ? Moastele comuniste care paraziteaza invatamantul romanesc, sau sinecuristii care completeaza garnitura de paraziti ? Luati random 100 de profesori din romania, pun pariu ca peste 50 sunt analfabeti practic in secolul 21. Nu vorbesc de competente serioase digitale, au probleme in a se descurca cu lucruri de baza. Pana nu scapa de parazitii bugetari tara aia, va ramane in subdezvoltare. Noi de aia am pleact de acolo, sa nu ajunga copiii nostri pe mana "profesorilor" din romania.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Niciodata nu am inteles cum suntem raiul IT-istilor intr-o tara cu cele mai joase competente digitale. Poate de aceea vom fi intotdeuna elevul care numai promite, dar nu si performeaza?
    • Like 1
    • @ Nume
      "..nu am inteles cum suntem raiul IT-istilor.." <- nu e romania, vorbesc unii pe nas. Poate Estonia cea care faciliteaza "digital nomads", sau poate unde sunt eu in Malaga, unde exista comunitati mari deja de "remote workeri", si numarul lor creste.
      • Like 0
    • @ Nume
      Delia MC Delia MC check icon
      Pentru că România promovează și scoate în față vârfurile neglijând masele. IT și programare fac exact aceia. Pe român îl unge la suflet treaba cu olimpicii și vârfurile și nu vede că odrasla proprie e analfabet digital (învârte Tick Tock , Whatsapp și Feisbucu pe degete dar nu știe să redacteze și să formateze un text ori să lucreze în Excel). Maselor le trebuie competențe digitale. De programare se ocupă specialiștii IT.
      • Like 1
    • @ Delia MC
      Nume check icon
      Nu cred ca puteam da un raspuns mai bun d-lui Theodor Ganescu. Multumesc:)
      • Like 0


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult