Foto: Guliver Getty Images
Un tânăr, împușcat, se târăște, pe coate în spatele unei borduri. Răsuflă ușurat de parcă s-ar fi ascuns în spatele Marelui Zid Chinezesc. Altă baricadă în jur nu mai este, iar colțul străzii e departe. „F..u-i..", îi scapă o înjurătură. Îi e frică, evident că îi e. Mai înjură o dată, apoi spune ceva de Dumnezeu. Un metru în plus poate însemna viață sau, din contră, poate fi o moarte instantă. Cu obrazul culcat pe asfaltul rece le face cu ochiul amicilor săi.
Smoala zgrunțuroasă îi tamponează rana. O nouă rafală de gloanțe taie aerul iernii cu un ecou care îi face să se chircească până și pe cei care stau în fața televizorului. Aceștia se înfig mai tare în fotolii, salata de boeuf rămâne neatinsă pe masă. Revoluția Română e în prime time. În studioul TVR a ajuns cine trebuia să ajungă. Au aceleași pulovere cu cei de acasă, dar privirea e alta. La reluările de după ani de zile se vede limpede că e alta. E decembrie ’89 și pe străzile din București moartea se ia la trântă cu adrenalina unor români sătui de comunism. Habar nu au că sunt prinși la mijloc, într-un circ cu leii scăpați printre spectatori.
Văzând zilele acestea mulțimea care a venit să își ia rămas bun de la Regele Mihai, m-am gândit la acei tineri de atunci, la gașca ce se pitea.
De fapt nici nu știu cum erau îmbrăcați, cum erau tunși, cum zâmbeau, ce bancuri cu Ceaușescu spuneau pe ascuns (bănuiesc că unele mișto cu Leanța), unde lucrau sau unde învățau, dacă știau să înoate în ștrandurile infecte sau dacă adorau să danseze pe ritmurile magnetofoanelor rusești, dacă aveau televizor color și dacă nu, cel alb-negru se aprindea mai repede de 10 minute?, dacă intenționau vreodată să își cumpere o Dacie, dacă călătoreau pe scara autobuzelor dospite, dacă iubeau sau dacă erau iubiți, dacă fumau Carpați sau dacă făcuseră armata.
Știu doar, că azi, după 28 de ani, ei nu au mai ajuns să își ia rămas bun de la ultimul Rege. Și, zâmbind pe sub mustață, unii nu doar că le-au luat locul, dar, pe zi ce trece, fac ca dârzenia celor de atunci să fie inutilă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Vor ajunge pesedistii vreodata sa se comporte civilizat cu cei din jur, fara sa injure si sa batjocoreasca pe ceilalti?Nu cred ca au dovedit vreodata calitati prin care sa se arate ca sunt mai buni.Au dovedit doar ca sunt mai rai.Eu, sunt confruntat aici la Braila cu batjocura haitelor de pesedei care imi pun diverse porecle injositoare, injurioase,ma pun in situatii umilitoare, in contradictie cu viata mea cinstita, onesta, de om cu familie, care a muncit 40 ani.Ma confrunt cu diverse persoane trimise de pesedisti ca sa-mi distruga munca si viata.Nu cred ca este corect sa folosesti agresivitatea miilor de pesedisti impotriva unui pensionar inofensiv ca mine si impotriva familiei mele.Cand sunt acasa, ma confrunt cu agresivitatea verbala a vecinilor din apartamentul de la un etaj mai jos, care ma insulta zilnic si ma ameninta cu represalii din partea pesedistilor.Cand ies afara din bloc, ma confrunt cu atitudinea agresiva a pesedistilor de pe strada, din magazine:, gesturi obscene, cuvinte insultatoare, atitudini batjocoritoare.Eu stiu cat o sa rezist la aceasta haituiala zilnica?Cat o sa reziste creierul meu la aceste batjocuri zilnice, la tot felul de situatii neprevazute in care ma pun zilnic pesedeii?.
Eu va multumesc ca ne-ati amintit atat de simplu de cei care ne-au scos din dictatura si cu care multi dintre romani nu se identifica, deoarece au fost pacaliti sa priveasca in alta parte...