Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

România copiilor uitați. Condiții inumane și nepăsare cruntă în centrele DGASPC Mureș: copii cu dizabilități, înfometați și torturați prin neglijență sistematică. De ce tac autoritățile?

copii - Mureș

foto captura digi24

Știu că Universul se învârte acum pentru Trump... și totuși, aici, lângă noi, zeci de copii (despre aceștia am aflat, câți or mai fi fără să știm?) sunt ținuți în condiții inumane și nimeni nu face nimic.

Vă amintiți imaginile din ianuarie 1990, imediat după Revoluție, care oripilau Europa? Imaginile acelea în care copiii cu dizabilități erau ținuți ca animalele în niște condiții greu de imaginat? Au trecut 35 de ani? Pentru mulți copii cu dizabilități nu s-a schimbat nimic. Pentru ei țara asta nu s-a schimbat deloc, pare că ei nu s-au născut într-o țară cu oameni.

Ce se întâmplă în centrele de copii aflate în curtea DGASPC Mureș ar fi trebuit să-i facă pe prim-ministrul României, pe ministrul Muncii și pe cel al Sănătății să fie a doua zi la Mureș, să vadă cu ochii lor ce se întâmplă, să afle cum a fost posibil și să ne spună cum vor face să nu se mai întâmple așa ceva? În schimb? Tăcere.

Așteptăm rapoarte...

Domnule Marcel Ciolacu, vă rog să faceți ceva, Azi, căci stă în puterea dvs asta. Și mai ales, stă în puterea dvs să folosiți experiența, determinarea și implicarea celor de la Centrul de Resurse Juridice, pentru a vă asigura că niciodată, în niciun loc din țara asta, copiii, indiferent de statutul lor social sau de patologia de care suferă nu vor mai fi tratați așa.

Ce s-a făcut până acum? Ce măsură a luat DGASPC Mureș? Ce știe să facă cel mai bine statul român, să pedepsească pe cei care scot la lumină adevărul, așa că a denunțat protocolul cu cei de la CRJ.

Nu suntem o țară de sălbatici. Nici instituțiile nu ar trebui să fie, dar iată că sunt!

Domnul ministru Alexandru Rafila, copiii din aceste centre sunt malnutriți, iar unii sunt ținuți cu sonde nasogastrice de ani! Asta e tortură. Sunteți medic și tată! Nu cred că puteți merge mai departe ca și cum nu știți! Iar dacă știți trebuie să faceți ceva.

Citiți postările Carlei Cristina Tanasie, pentru a avea întregul tablou. Dacă societatea nu reacționează, instituțiile se spală pe mâini ca și cum nu ar fi ceva grav. Deși e grav!

Hai să cerem socoteală, hai să nu închidem ochii măcar atunci când e vorba de niște copii pe care nu-i poate apăra nimeni!

"Ce mănâncă copiii din centrele din Mureș

Măr copt de două ori pe zi, timp de 7 zile, supă de legume și orez cu carne. Acesta este meniul zilnic al copiilor de la unul dintre centrele din Mureș. Am analizat împreună cu medicul gastroenterolog Iulia Tincu două meniuri în posesia cărora am intrat. Mâncarea adecvată le poate crește copiilor șansele de supraviețuire, însă meniurile lor sunt sărăcăcioase.

Ce se întâmplă dacă mâncarea nu este adecvată?

Ce se întâmplă dacă copiii sunt ținuți cu sonde nasogastrice ani la rând?

Ce se întâmplă dacă nu fac kinetoterapie?

Mor mai repede. Și asta este inuman. Și, pentru că i-am auzit pe mulți întrebându-se ce înseamnă „inuman”, acum avem și răspunsul.

Dr. Iulia Tincu, medic primar gastroenterolog :

“Felul în care rotim pe parcursul unei zile cele 3 mese principale și cele 2 gustări este esențial pentru a le crește starea de sănătate acestor copii și, mai ales, pentru a le asigura supraviețuirea. O diversitate scăzută, utilizarea acelorași tipuri de alimente și aceleași ingrediente fac ca aceștia să dezvolte rapid deficite de micronutrienți, calciu, fier, zinc, vitaminele C, D, E și chiar seleniu. Varietatea de fructe și legume, care ar trebui să fie prezentă pe parcursul celor 7 zile din săptămână, ar putea să îi ajute pe acești copii.

Aceste meniuri sunt suficient de diversificate? Sunt sărăcăcioase? Sunt adecvate?

Orice meniu trebuie gândit personalizat în funcție de vârsta, greutatea și capacitatea de hrană a copilului. Dacă nu reușește să atingă cantitatea de calorii necesare în 24 de ore, considerăm că este o alimentație deficitară.

Pentru pacienții cu afectare neurologică, este adesea necesară suplimentarea calorică prin anumite suplimente adecvate, deoarece orice cantitate de aliment administrată la o masă nu reușește să atingă necesarul de micro și macronutrienți care să le asigure supraviețuirea. Știm că acești copii sfârșesc adesea prin malnutriție, care îi însoțește pe tot parcursul vieții. Regulile medicale și nutriționale sunt acum foarte clare în acest sens.

Dacă ne raportăm la 2025, Societatea Europeană de Nutriție Clinică și Metabolism militează pentru recuperarea malnutriției asociate bolilor cronice. Există un procent mic din cauza malnutriției, datorată afecțiunii de bază, însă aceasta trebuie combătută prin intervenții nutriționale.

Partea de kinetoterapie este esențială în recuperarea acestor copii?

Nu discutăm despre o recuperare completă, evident, ci despre o creștere a supraviețuirii și asigurarea condițiilor optime de supraviețuire. Orice oră în plus de kinetoterapie, orice mișcare pasivă realizată de un kinetoterapeut cu un astfel de copil vine cu un consum suplimentar de calorii. Prin urmare, meniurile trebuie îmbogățite pentru a face față efortului fizic suplimentar.

În cazul acestor copii, malnutriția se întâmplă pentru că nu sunt hrăniți corect? Cum vedem aceste meniuri? Sau este un efect al bolilor lor? Mulți angajați din centre ne spun că sunt atât de slabi pentru că așa trebuie să fie din cauza bolilor. Este adevărat?

Cauza malnutriției la un pacient cu afectare neurologică cronică, cu imposibilitatea mersului și a asigurării autonomiei în alimentație, este complexă. Există o componentă legată de tipul de afecțiune. În general, pacienții genetic sunt structurați pentru a evolua cu o greutate mai mică decât ar fi normală pentru vârsta lor, dar aceasta nu este singura cauză a stării de nutriție precare. Consumul lor este uneori metabolic crescut, chiar dacă nu fac activitate fizică, însă anumite afecțiuni cronice consumă mai rapid energiile furnizate. Prin urmare, anumite grupuri de nutrienți trebuie suplimentate, iar lipsa aportului este cauza principală a malnutriției cronice la acești copii.

Sunt copii care au sonde nasogastrice de 2-3 ani. Este normal?

Montarea unei sonde nasogastrice este, în general, privită ca o soluție pe termen scurt, cu o durată de utilizare de maximum 8 săptămâni. După această perioadă, ne așteptăm ca pacientul să își reia alimentația normală, însă acest lucru nu este cazul copiilor care au nevoie de îngrijire pe termen lung. Recomandările actuale sugerează montarea unei gastrostome pe termen lung, prin care copilul poate fi alimentat direct la nivelul stomacului, evitând astfel reacțiile adverse asociate sondei nasogastrice pe termen lung, cum ar fi infecțiile sau obstrucțiile.

Utilizarea pe termen lung a sondei nasogastrice, dincolo de 2-3 luni, contravine ghidurilor medicale actuale.”

Foto preluate de la Carla Cristina Tănasie

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult