Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

România, creștere economică de aproape 800% între 2000-2022, cea mai mare din Uniunea Europeană

oameni - blurred

Foto Getty Images

România a înregistrat cea mai ridicată creștere economică din UE în intervalul 2000-2022. Fotografia Amazing Maps, bazată pe datele Statista arată clar cât de benefică este apartenența României la Uniunea Europeană.

Dacă la nivelul anului 2000 România avea un PIB de cca. 37 miliarde de dolari, în 2021 România înregistra un produs intern brut de peste 284 miliarde dolari.

În 2022, PIB-ul țării noastre se va apropia de 300 miliarde dolari. La această performanță economică a contribuit masiv apartenența la Uniunea Europerană.

Mai mult decât atât, creșterea economică a României va avansa și mai mult în anii următori

Conform Comisiei Europene, previziunile economice de toamnă pentru România: 1,8% creștere economică în 2023 și 2,2% în 2024. România va sparge pragul de 300 de miliarde de dolari.

România a înregistrat o creștere economică record, în ultimii 22 de ani, cea mai mare din Uniunea Europeană

Conform Economic Tradings, România va înregistra o creștere economică susținută și va trece de un PIB de 300 de miliarde de dolari.

Mai jos aveți un grafic pentru ultimii 10 ani (Sursa: Trading Economics)

Dacă privim harta creșterii economice, țara noastră se clasează pe primul loc între țările Uniunii Europene:

România – 788%

Bulgaria – 669%

Lituania – 628%

Estonia – 617%

Letonia – 544%

Slovacia – 464%

Ungaria – 444%

Cehia – 367%

Polonia – 313%

Irlanda – 291%

Croația – 250%

Germania, motorul economic al Europei, a înregistrat o creștere de doar 101%

Practic, Germania și-a dublat PIB-ul de la 1,94 trilioane dolari, în anul 2000, la 4,2 trilioane dolari, anul trecut.

10 din primele 11 țări, în ceea ce privește creșterea economică, sunt din Europa de Est.

Și nu este o surpriză, fiecare dintre aceste țări avea un grad de dezvoltare redus în 1989. Efectele nocive ale comunismului, care a impus un sistem economic centralizat, au produs efecte asupra întregii părți de est a Europei. Integrarea în Uniunea Europeană, schimburile economice și liberalizarea au avut efecte economice extrem de benefice asupra economiilor țărilor din estul Europei.

În timp ce Europa crește, Rusia se scufundă

Perspectivele economice rămân marcate de un grad excepțional de incertitudine, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă. Potențialul apariției unor noi perturbări economice este departe de a fi epuizat.

Cea mai mare amenințare este reprezentată de evoluțiile negative de pe piața gazelor și de riscul de penurie, în special în iarna 2023-24. Dincolo de aprovizionarea cu gaze, UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri asupra altor piețe de mărfuri care reacționează la tensiunile geopolitice.

Chiar și după mai multe runde de sancțiuni impuse Rusiei din cauza războiului din Ucraina, regimul economic al președintelui Vladimir Putin părea să reziste, datorită prețurilor ferme la energie. Importurile rusești au scăzut din cauza războiului din Ucraina, dar veniturile din exporturile sale de petrol și gaze au compensat pierderile.

Economia Rusiei se scufundă încet și sigur. Rusia se transformă într-o benzinărie pentru China

Fără îndoială, sancţiunile vestice au început să doară. Luna trecută, un studiu publicat de Universitatea Yale arăta că importurile Rusiei au intrat în colaps. Fabricile se luptă să procure componente, inclusiv semiconductori şi alte subansamble de înaltă tehnologie.

Poziţia Rusiei de exportator de materii prime s-a erodat ireversibil, se mai arată în studiu. Moscova a fost silită să vândă mai mult din gazele şi petrolul său în Asia, la preţuri scăzute. Aproape o mie de firme din vest s-au retras din Rusia sau şi-au redus activitatea, provocând disfuncţionalităţi şi concedieri în masă.

Rusia, colaps economic în doi ani

Unul din co-autorii studiului, profesorul de Management Jeffrey Sonnenfeld, a declarat recent pentru Britain’s Times Radio că economia Rusiei “va putea supravieţui doar cu enorme greutăţi vreme de aproximativ doi ani”, atât timp cât vestul îşi menţine ferm sancţiunile. Alţi experţi consideră că este nevoie de mult mai mult timp pentru a pune la pământ economia Rusiei.

“Pe termen lung, Rusia nu va mai fi decât o benzinărie pentru China…dar eu nu sunt de acord cu teza că economia ei va intra în colaps în doi ani”, a declarat pentru DW Rolf J. Langhammer, expert german în materie de comerţ şi fost vicepreşedinte al Institutului pentru Economie Globală de la Kiel (IfW-Kiel). El subliniază că Rusia şi-a umplut în ultimii ani vistieria de război şi notează că experţi internaţionali în materie de finanţe consideră ţara bine pregătită pentru orice decuplare economică de vest.

“Fondul Monetar Internaţional (FMI) a scris anul trecut că Rusia a pus deoparte bani începând din 2014, de la debutul conflictului din estul Ucrainei şi anexarea Crimeei. Rusia a fost pregătită pentru un război de uzură”, a adăugat el.

Langhammer aminteşte că Germania a plătit Rusiei 20 de miliarde de euro în prima jumătate a acestui an pentru importurile sale de energie. Cifra este cu 50 la sută mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. “Chiar dacă volumul este în scădere, noi tot le vom plăti 3 miliarde de euro în fiecare lună, ca urmare a scumpirii energiei”, a subliniat el. Aceasta înseamnă 15 miliarde de euro la fiecare şase luni.

Articol publicat inițial pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnul Claudiu de ce nu spuneți și cine dintre români beneficiază de acastă creștere ? În nici-un caz romănul de rând care o duce din ce în ce mai rău din toate punctele de vedere.
    • Like 0
  • De la 1600 si ceva pib pe căpățână am ajuns la 14000 si ceva. Motorul Europei comparativ cu tigrul Europei a crescut cu "doar" 100%, de la vreo 24000 la 48000. Diferența a ajuns la vreo 34000 de la 22000 si ceva. Ne apropriem furtunos. Nu zic, bine ca creste dar poate ca 800% la aproape nimic nu e chiar asa senzațional cum ne lăudăm. Vedem cum trecem de "middle income trap", cand va trebui sa duduim si pe baza marilor inovații mioritice care sunt la dospit in școlile românești.
    • Like 1
  • De acord ca Romania a avut o crestere economica superioara economiilor dezvoltate, baza de la care s-a plecat a fost mica. Totusi, cresterea aceea de 800% este in termeni nominali. In termeni reali, daca luam ca baza anul 1990, PIB-ul a crescut de ~3 ori, adica o crestere cu ~200%
    • Like 0
  • Dacă cineva vrea să vadă cum stă o țară cu economia, se uită la sport, la cum stă cu sportul.
    • Like 0
  • PIB-ul ăsta cam pute, cred că s-au bășit guvernanții în el de s-a umflat.
    • Like 0
  • Ceaușești cu cincinalul erau mai slabi, nu aveau așa „creștere”.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult