Foto: Inquam Photos
România este în derivă, nu mai este nici o îndoială în acest sens. În momentul de față guvernează haosul. Grave derapaje ale unor înalți funcționari ai guvernului, care în oricare dintre cabinetele anterioare ar fi culminat cu o demisie/demitere rapidă, acum nu numai ca nu sunt condamnate de reprezentanții puterii, dar sunt apreciate și validate ca fiind acceptabile.
Astfel, dacă la înainte de a căpăta prin vot universal mandatul de președinte, domnul Klaus Iohannis era un simplu etnic german, fără copii și care nici măcar nu este ortodox, oarecum paradoxal, întrucât eu aș descrie prestația acestuia la Cotroceni ca fiind mai degrabă ștearsă, a devenit astăzi ținta unor insinuări, de la subtile până la grobiene, că s-ar face vinovat de grozăviile săvârșite de naziști, întruchipându-l chiar pe Hitler într-un material video. Așa cum am precizat, acestea nu sunt “glumițe” de pe internet, făcute de niște cetățeni contestatari ai președintelui, ci sunt poziții publice ale unor înalți funcționari guvernamentali. La scurt timp după ce ministrul muncii, doamna Olguța Vasilescu, a concluzionat că fiind „neamţ, să vorbeşti de gazare, trebuie să ai mult curaj”, sugerând că Președintele României s-ar face în mod indirect vinovat de “păcatul strămoșesc”, condamnatul penal Darius Vâlcov, din postura de consilier al prim-ministrului, dă la apă pe o rețea de socializare un material video în care, printre alte aluzii la nazism, îl prezintă pe Klaus Iohannis purtând mustață și freza lui Hitler.
Față de aceste fapte grave, nu numai că nici o autoritate nu s-a autosesizat, sau măcar să le fie cerută demisia celor doi, dar în miezul alianței de guvernare, aceste fapte sunt apreciate ca fiind legitime, deci demne de urmat.
Ticăloșia domnului Vâlcov nu se oprește aici. Acesta și-a permis să posteze pe aceeași rețea socială, pe contul personal, un document conținând diagnosticul unei persoane private, urmărind în acest fel denigrarea acestuia, dar și discreditarea protestelor antiguvernamentale, sugerând că unul dintre lideri ar suferi de probleme psihice. Nici față de acest grav derapaj nu am văzut reacții prompte în PSD, dar nici din partea autorităților statului. Aș fi anticipat o autosesizare din partea CNCD, sau a Avocatului Poporului.
Aflăm, în schimb, printr-un comunicat al Ministerului Muncii, faptul că nu avem de-a face cu un certificat medical, deci că nu ar fi vorba despre un document confidențial. Mai mult, prin comunicatul menționat, reprezentanții Ministerului Muncii se transformă în avocații domnului Vâlcov, susținând fără să fi fost necesar, faptul că acest document ar mai fi fost invocat în trecut în presă.
Pentru informarea reprezentanților Ministerului Muncii, datele privind sănătatea unei persoane fizice sunt date cu caracter sensibil, ce necesită o protecție sporită, GDPR referindu-se la acestea ca fiind categorii speciale de date cu caracter personal. Pe cale de consecință, orice document ce le conține, fie el și cu caracter administrativ, nu numai că este confidențial, dar se află și sub protecția GDPR.
Așa cum anticipam într-un material publicat anterior și pe care îl găsiți aici, iată cum înțelege statul român să implementeze Regulamentul General de Protecție a Datelor. În timp ce Ministerul de Interne ascunde după paravanul GDPR identitatea agresorului “în alb”, un consilier al prim-ministrului publică date medicale cu caracter sensibil ale unei potențiale victime.
Este foarte grav faptul că domnul Vâlcov a intrat în posesia unui protocol clasificat ca secret, semn că în aparatul de stat oricine poate avea acces la orice fel de informație, document pe care l-a și dat publicității. Pentru o faptă similară, un angajat al oricărei companii private ar fi fost sancționat pe loc pentru divulgarea documentului clasificat și s-ar fi anchetat scurgerea de informații. Însă dinspre statul român este liniște.
Un alt semn că lucrurile au luat-o razna este că Liviu Dragnea și-a pierdut răbdarea și apoi rațiunea. Văzându-și cariera politică apropiindu-se de un final cu gratii, dat fiind faptul că, pe lângă cele două condamnări suferite deja, mai are și alte dosare penale în lucru, acesta nu mai are nici o jenă în a cere public să fie judecat și achitat de guvern printr-o ordonanță de urgență care să-i amnistieze faptele. Nu trebuie dat uitării nici episodul scrisorii lui Giuliani, poziție față de care Liviu Dragnea s-a raportat ca la cele zece porunci.
De-a lungul timpului, Liviu Dragnea a ignorat și disprețuit punctul de vedere al tuturor instituțiilor abilitate ale statului în materie de justiție, s-a comportat întocmai și față de pozițiile oficiale ale partenerilor internaționali, ale organizațiilor la care România este parte, iar acum, îmbrățișează cu toată puterea opinia, ce s-a dovedit a fi și plătită, a unui particular american. Faptul că Liviu Dragnea se lipește de orice persoană care-i împărtășește, mai mult sau mai puțin interesat, opinia, este un semn clar că l-a cuprins disperarea.
Nu la fel se comportă în partid, unde pare nu doar foarte calm, dar pozează și în împăciuitor, exercițiu de imagine vital în acest moment, față de electoratul PSD. Astfel, domnul Dragnea, deși scrâșnește din dinți pe sub mustață, nu este supărat pe doamna Firea și nici nu-și poate retrage susținerea pentru aceasta.
De cealaltă parte, gestul doamnei Firea, de a-l indica pe Liviu Dragnea ca fiind cel care s-a substituit oricărui for decizional în partid, este de o normalitate întârziată.
Deși am susținut și susțin în continuare ca demersul Coaliției pentru Familie este unul cetățenesc, nu pot să nu remarc modul în care Liviu Dragnea manipulează organizarea acestui referendum. Am convingerea că acesta nu va avea loc până ce Liviu Dragnea nu-și va rezolva problemele penale.
Un atentat la adresa a tot ce este etic și decent, îl reprezintă lobby-ul făcut de revista Viva, Elenei Udrea. Elena Udrea nu se află în exil și nici nu este reprezentativă pentru sexul feminin. Sunt puține femei în România care au deturnat banul public, mai puține cele care au fost condamnate la închisoare, dar și mai puține cele care s-au refugiat într-o viață de lux, anticipându-și condamnarea. Am observat că se încearcă tot felul de justificări în favoarea publicației Viva, cum că presa are obligația de a informa indiferent de cum va fi primită, de către public, informația. Nu sunt de acord cu această explicație întrucât versiunea Elenei Udrea a fost prezentată deja în fața a două instanțe judecătorești. Elena Udrea este un fugar și ca despre orice alt fugar, singura informație care mă interesează este succesul, sau eșecul autorităților române de a-l aduce în țară pentru a răspunde în fața legii, așa cum se întâmplă cu oricare dintre cetățenii de rând.
Până atunci, înțeleg că demersul domnului Tudorel Toader de a-l aduce pe un alt fugar, în persoana lui Sebastian Ghiță, în țară, pentru a-l deferi justiției, a eșuat definitiv și irevocabil. Nu e de mirare și mă aștept ca întocmai să se întâmple și în cazul celorlalți fugari, personal având mari rezerve față de seriozitatea unui astfel de demers, atunci când este inițiat și condus de un om care identifică lupta anticorupție ca fiind un abuz și care schițează proiecte de grațieri și amnistii.
Faptul că România se îndreaptă încet, dar sigur către eșec, reiese și din celelalte domenii. De la educație aflăm că manualele unice sunt unice, nu doar prin faptul că nu există alternativă, dar și prin conținutul plin de erori catastrofale. Economia duduie, dar nu ca un semn de sănătate, ci pentru că stă pe un butoi de pulbere. Bani de salarii și pensii mai sunt, dar doar pentru că vor fi luați de la alte compartimente. În materie de infrastructură aflăm că vom avea, încă, o autostradă care va lega Bucureștiul de Brașov, ce va finalizată până în 2023. Anunțul vine în contextul în care ciotul acela de 6 kilometri care ar trebui să lege de București porțiunea finalizată a segmentului București-Ploiești, zace neterminată și la șase ani de la inaugurarea tronsonului. Tot în materie de infrastructură, aflăm că Arena Națională nu găzduiește meciuri de fotbal din cauza stării foarte proaste a gazonului, că începe, în sfârșit, demolarea bătrânului stadion Ghencea, pentru a face loc unui stadion nou, în contextul în care România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din anul “douăzeci-douăzeci”. Este previzibil faptul că ne vom face de râs dat fiind că, pe lângă faptul că proiectul metroului până la Aeroportul Otopeni a fost abandonat, alternative de transport în condiții decente nu se prefigurează, iar acum constatăm că nu dispunem nici de stadioane corespunzătoare. În materie de ordine publică aflăm că protestatari pașnici au fost bătuți și gazați deopotrivă cu huliganii în baza unui ordin semnat și contrasemnat, care de fapt nu era contrasemnat la momentul intervenției în forță a jandarmilor. Cel puțin unul dintre semnatari susține că nu a avut o reprezentare corectă a întinderii intervenției, dar nimeni nu este vinovat. De la agricultură aflăm că pesta porcină are potențialul de a face ravagii în totă țara. E bine totuși că tânărul Dragnea și-a asigurat afacerea înainte de izbucnirea primului focar.
Înțeleg că pe raza județului Vaslui mistreții din Republica Moldova au luat cu asalt Prutul pentru a traversa în România. Purtând asupra lor acuzația că favorizează propagarea pestei porcine, probabil că mistreții de peste Prut speră ca în România să găsească înțelegerea de care au nevoie și să beneficieze și ei de o amnistie. Sau, măcar de o grațiere colectivă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Adecă aceşti doi stimabili duomni - ambii posedând câte o condamnare frumuşică în prima instanţă - se trudesc necontenit spre propăşirea naţiei ca să se aleagă "decât" cu critici nefondate? Numa' neşte vânduţi lu' Soros, multinaţionalelor care nu ne lasă să facem autostrăzi şi statului perpendicular pot să insulte bravii noşti pesedişti!
Interesant este ca aveti multe like-uri... adica putini mai spera ca ii facem sa plateasca pentru faptele lor. Mai mult, putini isi doresc condamnarea lor pentru a-i face sa isi regrete faptele, pentru a-i recupera pe ei ca oameni in societate. E mult mai valoros sa aduci un om care a savarsit o fapta in aceasta situatie (sa regrete si sa se reintegreze), pentru ca el devine un exemplu si totodata un promotor pentru altii sa nu mai faca ce a facut el, ca e prins si are de suferit. Prin anularea actelor, omul acela devine si mai inversunat si obtinem efectul contrar.
Cate ar fi? Cat de importante au fost? Ce efecte au avut?
Se compara ele cu derapajele celor de la putere? Cu modificarile in justitie, vadit in interesul infractorilor? Cu actiunile in forta contra populatiei? Cu marasmul economic in care ne imping pas cu pas deciziile guvernului, stabilite in PSD?
Sau va e drag si mila de Noriega de Teleorman si Grupul lui Infractional Organizat,asa ca o mana de dohot peste opozitia parlamentara(si presedinte) vi se pare necesara?
Acum dau tarii ceea ce au ei mai bun:lipsa de cultura,incompetenta,minciuna,invrajbirea intre diferite categorii sociale…
Asta au votat mandrii romani,asta primesc.