Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

România, între tablete și toalete. Am fost observator la alegeri și mi-au trecut toate prejudecățile despre „mocirlă”

Luni, 12 decembre, ora 4, dimineața. Pe drumul național care leagă Giurgiu de București, la ora asta trece cam 1 tir la 3 minute. Parcurg acest drum întorcându-mă acasă de la Călugăreni, după 22 de ore de observat procesul electoral în mai multe secții din București și Giurgiu. La ora la care am plecat mai erau luminate doar ferestrele școlilor și grădinițelor unde comisiile nu terminaseră încă de numărat.

La fel ca mine, alte mii de voluntari independenți conectați prin intermediul unei aplicații care ne permitea să transmitem în timp real observațiile noastre, ajutați de alți colegi voluntari din call center care ne răspundeau la toate întrebările, au putut observa nu doar cum se desfășoară alegerile, ci și cum arată de fapt România.

Am plecat din ultima secție de votare convinsă că acestea sunt probabil primele alegeri asupra cărora nu poate plana nici cea mai mică suspiciune de fraudă. Un sistem de scanare și centralizare în timp real a buletinelor și a participării la vot, introdus în iunie la alegerile locale, a fost dublat acum în premieră de un sistem de înregistrare video a procesului de numărare. România a redescoperit tableta și internetul și le-a pus să lucreze în serviciul public.

Cea mai însemnată numeric prezență a observatorilor independenți a făcut ca acest scrutin să marcheze încă o premieră. Dincolo de cazurile și situațiile abuzive semnalate și, sper, corectate, au fost câteva lucruri care mi-au dezvăluit România dintre tablete și toalete, acele obiecte între care a trebuit mereu să alegem, pentru că niciodată n-au fost bani sau voință pentru a le avea pe amândouă.

Nu am avut sentimentul că oamenii din comisiile electorale sunt rău intentionați, ci mai degrabă dezorientați de cantitatea mare de informații de care trebuie să țină cont pentru a asigura corectitudinea alegerilor. Am întâlnit o doamnă profesoară, o mamă singură, aflată pentru prima dată în poziția de președinte de secție, cu peste 1000 de votanți înscriși pe liste, speriată de gândul că ar putea greși și că aceste greșeli ar putea avea consecințe penale. Am întâlnit și membri care ne-au primit cu superioritatea celor care știu ei mai bine, dar și oameni care și-au făcut absolut exemplar treaba, cunoscând în detaliu fiecare aspect al procedurii și conducând procesul cu răbdare și luciditate, în ciuda faptului că erau în secție de aproape 20 de ore.

M-am întors acasă cu imaginea bătrânilor care veneau să voteze, sprijiniți unul de altul sau doar într-un singur baston de lemn noduros. Acești bătrâni bolnavi, abia mișcându-și picioarele rigidizate de artrită, cu mâinile deformate de coada sapei, cu privirile goale și deznădăjduite ne-au demonstrat încă o dată că votul e important. Acești bătrâni a căror singură încălțăminte acum, în pragul iernii, era câte o pereche de papuci din cauciuc sparți de atâta mers prin brazdă, ar trebui să ne reamintească faptul că pe ei nu politicienii pe care i-au ales îi vor scoate din mizerie, ci noi. Noi, cei care nu mai știm cum arată o școală la țară. Care nu ajungem noaptea în fundul curții purtați doar de miros. Nu prieteni, nu emigrăm. Acești oameni au nevoie de noi, și nu doar o dată la 4 ani. A nega forța electoratului care se încolonează surd și mut la vot, a-ți aminti de el doar o dată la 4 ani, a nega faptul că PSD a câștigat nu doar în rural, ci și în urban, a da vina pe Iliescu, Soroș, Cioloș si toata pleiada de -escu – iată câteva soluții de evaziune socială până la următoarele alegeri, clișee de care eu mărturisesc că am scăpat noaptea trecută.

Dacă voi nu ați obosit să alegeți între tablete și toalete în școlile din satele României, dacă nu înțelegem că avem nevoie de tehnologie și igienă ca să prosperăm cu toții, nu doar cei cu tabletele, dacă nu înțelegem de ce oamenii nu votează și nu participă, dacă nu participăm noi înșine, următorii ani vor fi grei, la fel ca tot restul vieții noastre. Poate că, în anii următori, singura formă de opoziție reală și credibilă va fi societatea civilă. Să nu obosim, să nu deznădăjduim. Mă aștept să fim nu doar vigilenți, ci și mai inteligenți social și emoțional: a-i califica pe cei de lângă noi ca fiind cei care trăiesc în mocirlă și a-i trata cu complexe de superioritate ne va menține în aceeași paradigmă binară „toalete sau tablete”.

Mulțumesc pentru această zi din viața mea colegilor de la Geeks for Democracy, Code for Romania, Funky Citizens, Expert Forum, Fiecare Vot și, în mod special lui Cătălin Teniță, pe care îl admir pentru inițiativă și simplitate. A fost greu, dar a meritat. Să mergem mai departe fără încrâncenare.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    „Nu prieteni, nu emigrăm”. Dacă vorbiți în numele meu, da, nu emigrez. Presupun însă că nu vorbiți în numele celor vreo 4 milioane care au emigrat. Sigur, emigrația este acum relativă, unii se pot întoarce. Dacă prinzi rădăcini într-o țară cu nivel ridicat de trai și nu ai probleme acolo, mă îndoiesc de faptul că se mai întorc. Emigrantul are și o psihologie aparte, vrea să plece și vrea să se stabilească în altă țară, această categorie nu se mai întoarce. Alții, care au plecat obligați de soartă, s-ar putea să se întoarcă, unii s-au și întors. Fenomenul este bine cunoscut și la alții, de exemplu femeile slovene care au muncit în Egipt în perioada interbelică, cunoscute sub numele de „alexandride”. Multe familii bogate din Cairo au avut doici slovene, unele au devenit faimoase. Nu s-au dus acolo de bună voie, ci de nevoie, multe din disperare.
    Slovenia este azi țara fostă comunistă cu cel mai ridicat nivel de trai. E drept, era la fel și în fosta Iugoslavie, cea mai dezvoltată. Da, numai că ei sînt sloveni iar noi, mi-e teamă, prea români.
    • Like 1
  • si dvs ati plecat din scoala aia dupa 20 de ore. Raman acolo copii, ce merg zi de zi la acea toaleta in fundul curtii scolare. Acum 4 ani a fost un incident in Judetul Dambovita, la o scoala dintr-o comuna.
    Sa nu uitam ca acesti copii ne vor plati pensiile si ne vor ingriji, la fel cum ne-am ingrijit noi de ei acum.
    • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      Cei două milioane care lucrează cu salariul minim pe economie vor ieși cu pensie de vreo 600 de lei. Dacă situația de acum continuă.
      • Like 1
  • De bun simț....
    • Like 2
  • Corina check icon
    Autenticitate, dorinţă de a vedea adevărul şi de a face binele, fără patimă şi orgoliu... floare rară. Un articol dătător de speranţă. Cândva dădeam şi eu telefoane la un institut de statistică să mă asigur că votul meu fără şansă a fost înregistrat, mă scandalizam din cauza proceselor verbale cu rezultatele neafişate la secţii şi tare mi-ar fi plăcut să număr voturi.
    • Like 3
  • Bogdan check icon
    De la 10am la 7pm la munca ( de multe ori si mai bine ), adica plecat pe la 9 de acasa si ajuns pe la 8 seara inapoi, cam iti stinge lumina pe ziua respectiva. Cele doua zile libere nenorocite de la sfarsitul saptamanii, cam vreau sa le consum pentru mine, ca am O SINGURA viata, si aia scurta, nu sa scot pe cineva din "mocirla". Platesc taxe uriase, ca sa existe niste persoane platite sa faca asta. Iar in cazul celor din "mocirla", daca au vreo problema cu WC-ul din fundul curtii sau cu namoalele de pe ulita, sa puna mana pe furci si sa se indrepte spre primarii, pentru a le da un imbold celor ce conduc zona. Acestia la randul lor, se vor vedea nevoiti sa puna presiune pe cei de la Bucuresti pentru o canalizare, o asfaltare, etc. Daca TOTI oameni care are avea o problema ce tine de competenta autoritatilor, ar pune presiune pe acestea pentru rezolvarea ei, am fi departe. Dar na, tre' sa ma duc eu sa ma cert cu primarul lor, asta dupa ce l-au votat ei.
    • Like 1
    • @ Bogdan
      Bogdan check icon
      Comentariul tau este un exemplu al rupturii sociale pe care autoarea incearca sa o descrie in articol, cea dintre cetatenii cu tablete si cei fara toalete. Sigur ca nu te poate obliga nimeni sa mergi sa scoti pe cineva din mocirla, dar nu ar fi rau daca ai fi dispus oricum sa o faci. Daca toti am fi dispusi sa o facem din cand in cand, cu siguranta ne-am simti mai bine in tara noastra. Activismul asta la care indemni - cu furca in mana - se poate traduce prin multe lucruri si nu intotdeauna prin niste doleante catre o administratie atotputernica.
      Ca o impresie generala, Romania reflecta o tendinta mondiala. In Marea Britanie votul pentru Brexit a fost in principal al celor din afara capitalei, unde la fel ca in Romania este polarizata majoritatea activitatii financiare. In Statele Unite, o mare parte a votantilor lui Trump au fost din statele cu o economie mai slaba (nu de pe cele doua coaste). Similar in Romania, castigul PSD a fost asigurat de o patura sociala greu de observat din capitala.
      Eu vad articolul asta nu ca un blam adresat celor care platesc taxe "uriase" ci ca un indemn la convietuire si la mai multa consideratie pentru aceia pe care ii ignoram de multe ori. Mi se pare o atitudine de felicitat.
      • Like 1
    • @ Bogdan
      Taxe uriase? Ma faci sa rad. Romania nu e nici macar in top 5 al taxelor platite,
      • Like 1
    • @ Adrian Rafail
      Exact! Multi striga dupa salarii mai mari si taxe mai mici, iar in acelasi timp sprijina si contribuie la economia la negru, ceea ce rezulta in si mai putini bani la bugetul statului! Acest buget de la care se platesc pensiile, salariile bugetarilor, de unde se platesc drumurile asfaltate, constructia sau renovarea scolilor si spitalelor samd. Romani, treziti-va, statul nu este o institutie abstracta, statul sunteti voi! Statul nu va "da" voua, ci voi va dati voua insiva. Daca fiecare incearca totul posibil sa insele statul, atunci statul nu are venituri, este foarte simplu.
      • Like 1
  • Iuliu check icon
    Bravo !
    • Like 3
  • check icon
    Multi, dar foarte multi romani traiesc in crunta mizerie. Nu-si permit decat sa se spele pe creier putin la televiziunile cu "noul limbaj de lemn" o noua pitiponcenie. In viata reala dau sunt angajatii noii clase de patroni (nu vreau sa-i bag pe toti in aceeasi oala) care se uita sa-ti dea salariul minim pe economie si uneori pe buna dreptate pentru ca statul ii despoaie. Schimbarea n-o sa vina de jos in sus niciodata si nici saracia nu se poate imparti. Si cu o floare nu se face primavara. Mai ales in stadiul de boboc. Bugetul statului o sa fie in continuare praduit, institutiile politizate, scenariul il cunoastem. Pe mine rezultatul doar ma doare profund, dar nu ma mira deloc. Baronii locali PSD o sa-si faca din nou de cap - ca si ceilalti de altfel. Sunt cumva in puscarie turnatorii de borduri, panselute si creeatorii de verdeata in mijlocul satului in timp ce oamenii nu au canalizare. Sigur pentru doamna Pruna nu-i nici o tragedie, am citit undeva ca dansa nu este ingrijorata.
    • Like 3
  • "Evaziune sociala" ! :) Frumos spus !
    • Like 3
  • check icon
    Nu e bun articolul! Este de bun simt. Nu construieste confort pentru ipocriti. Nu imparte societatea in prosti si destepti, in votanti destanga si votanti de dreapta. Nu justifica schizofrenic esecul guvernarilor de dreapta. Nu se multumeste cu abordari la moda.
    Un articol de rahat care vorbeste de mizeria cotidiana in care se balaceste Romania reala in contextul lozincilor lucitoare de dreapta carate cu imbecilitate de turistii de mall.
    Este de rahat fiindca nu infiereaza absenteistii sugerand ca ei ar fi vinovati de castigarea alegerilor de PSD. Nu se lamenteaza privind pierderea realizarilor de contruire a statului de drept.
    Nu e bun, nu este la moda fiindca nu-i destul de ipocrit.
    • Like 6
  • Văd că fiecare înţelege prin metafora "mocirlă" ce vrea el! Ea se referea la moralitate, şi nu are legătură directă cu lipsa veceurilor, canalizării, condiţiilor de trai din mediul rural. Să ne amintim că totul a pornit de la reproşul lui Liiceanu, adresat lui Cioloş, referitor la participarea sa la emisiunea lui Gâdea de la Antena 3. A ieşi din mocirlă, însemna în concepţia generală, ieşirea din minciună şi mizerie morală. N-am reuşit. Cei 45% din cei 40% care au votat, au decis că-i bine aşa! Încă 4 ani cu toate instituţiile statului politizate până în măduva oaselor. Şi asta, are ca consecinţă promovarea în funcţii de răspundere a unor oameni neprofesionişti, imorali, capabili de orice. A se vedea ce se întâmplă în educaţie, sănătate, etc. Menţiune: Văd în jurnalism un apetit deosebit pentru titluri total nepotrivite! Dacă credeţi că toţi citesc conţinutul articolelor, sunteţi rupţi de realitate! Nu, foarte mulţi, se orientează după titlu, dacă li se pare interesant citesc şi conţinutul, dacă nu, merg mai departe. Jurnaliştii trebuie să se adreseze unui nivel mediu de inteligenţă, dacă nu vreau să fie elitişti. Dacă pun de exemplu un titlu ironic, sarcastic, ca de exemplu: "Soros a cumpărat ţara!", eu vă garantez că 70% din cei care citesc titlul, nu mai intră la articol, să citească conţinutul, ci spun: "Aha, deci au avut dreptate cei care ne spun că Cioloş, USR-ul, etc. sunt vânduţi lui Soros!"
    • Like 9
    • @ Moldovan Mircea
      Și ăsta e un punct de vedere realist. Nu singurul și nu neapărat cuprinzător. Uneori comentariile, mai multe împreună, pe marginea articolelor publicate în presă sunt mai interesante și mai edificatoare pentru formarea unor păreri proprii ale cititorilor.
      • Like 3


Îți recomandăm

Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult