Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

România nedescoperită. Invitație la o doină live pe Facebook din Țara Lăpușului: „Io-s Pițiș doinașul și marți pe-nserat v-aștept să vă zic de cântat”

Pițiș doinașul

Când tehnologia ne schimbă viața în fiecare zi nu trebuie să uităm însă că valorile tradiției sunt cele care ne definesc ca națiune. Și e bine să căutăm în fiecare din noi România nedescoperită, sau să mergem tot cu ajutorul tehnologiei acolo unde nu putem, în fiecare zi, să ajungem, să-i cunoaștem pe cei care păstrează esența istoriei acestui popor.

Astăzi ne întâlnim cu un personaj cu totul special. Recunoscut doinar din Maramureș, Nicolae Pițiș din Țara Lăpușului a fost declarat de către Ministerul Culturii, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial ca tezaur uman viu. Este un titlu onorific acordat celor care reușesc să păstreze vii valorile tradiționale.

Cântecul lui aduce în prezent sute de ani de tradiție care, altminteri, ar fi fost poate demult uitată. 

A învățat să cânte de la tatăl său și a devenit cunoscut în anii '70, când muzica lui s-a auzit în filmul „Pintea Haiducul”, în regia lui Mircea Moldovan. 

Îl puteți întâlni marți seară de la ora 19:00, pe Facebook, pagina România Nedescoperită, unde va avea loc o transmisie live, de la el de acasă, din Țara Lăpușului. „Io-s Pițiș doinașul și marți pe-nserat v-astept să vă zic de cântat”, este invitația adresată tuturor celor care vor să îl asculte. 

Pagina de Facebook România Nedescoperită face accesibilă oricui acea Românie de poveste aflată la capătul cărărilor neumblate sau la marginea unui sat de munte. 

Oricine poate lua acum parte la o șezătoare autentică din Oaș, un recital de fluier susținut de ultimul doinar, o lecție de cojocărit ori de pictură naivă pe sticlă. 

În fiecare marți de la ora 19:00, personalitățile recunoscute drept tezaure umane vii pentru păstrarea obiceiurilor stravechi își spun aici poveștile în direct. 

Marțea trecută, românii au putut intra în legătură cu Tușa Floare, din Țara Oașului, care a ținut șezătoare pe Facebook. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult