România peste o sută de ani. Cum își imaginează românii că va arăta viitorul

Foto: Alberto Groșescu/ Inquam Photos

În pragul Centenarului Marii Uniri, BRD – Groupe Société Générale și D&D Research au realizat un studiu în centrul căruia se află un amplu exercițiu de imaginație: cum își închipuie românii că va arăta România în următorii 100 de ani.

După cunoștințele noastre, acesta este primul studiu care a măsurat în mod structurat imaginarul colectiv al românilor privind viitorul îndepărtat – peste 100 ani. Este un studiu complex care a combinat o abordare proiectivă (variante de răspuns cu itemi foarte creativi) cu măsurarea acestora într-un mod foarte structurat. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național urban, iar mărimea acestuia a permis realizarea de analize pe regiunile socio-istorice ale României. 

Datele au fost colectate în perioada Octombrie-Noiembrie 2018, în două etape: o explorare calitativă care a constat în discuții de tip focus grup cu experți, elevi și studenți activi în robotică și specialiști în domeniul științelor socio-umane sau tehnologiei, continuând cu o măsurare structurată cantitativă pe un eșantion urban, de 2289 de persoane, cu vârste între 18 -55 de ani, în orașe cu peste 100.000 de locuitori.

Percepțiile românilor despre cum va arăta România peste 100 de ani au fost explorate în raport cu elementele care definesc și alimentează progresul, economia și educația, comunicarea interumană, inclusiv relațiile afective, transportul, sănătatea, petrecerea timpului liber și artele audio vizuale.

Percepția asupra viitorului la români

Percepția asupra viitorului, mai ales atunci când el este foarte îndepărtat, este un lucru mai dificil de pus în cuvinte. Viitorul este un concept foarte abstract. Este dificil să faci o proiecție pentru un moment în care tu nu vei mai exista. Una din dificultățile amuzante cu care ne-am confruntat în studiul cantitativ a fost să îi convingem pe unii respondenți să depășească bariera orizontului propriei existențe: ”eu nu voi mai fi peste 30 de ani, cum vreți să vă spun cum va fi viitorul peste 100?”

O primă concluzie privind felul în care românii se raportează la viitorul îndepărtat este că acesta este mai degrabă o îmbunătățire (upgrade) a prezentului sau al viitorului pe care țări mai dezvoltate deja îl produc sau îl experimentează. Și la care ei au acces imediat prin intermediul internet-ului și al rețelelor de socializare. De aceea consideră că schimbările cele mai puternice vor afecta tehnologiile pe care le folosesc cel mai intens în acest moment și care le-au afectat cel mai puternic viața în ultimii ani. Astfel, telefonul inteligent (smartphone) este primul gadget care va dispărea, fiind integrat în corpul uman prin implantarea de chip-uri sau device-uri în miniatură. Entuziaștii în zona inovației consideră de altfel că ”cyborg-izarea” – integrarea tehnologiei în corpul uman – este inevitabilă. Următoarele gadget-uri pe lista extincției sunt computerul, televizorul și automobilul cu motor clasic (benzină, motorină etc.).

Una din caracteristicile românilor care îi ajută mult în pregătirea întâlnirii cu viitorul, este lipsa de încrâncenare, chiar relaxarea cu care acceptă schimbarea prin intermediul tehnologiei. De vreme ce tăvălugul tehnologiei este inevitabil, ce rost are să mai luptăm împotriva lui? Nu mai bine ne relaxăm și îmbrățișăm tehnologia, ne împrietenim cât mai repede cu ea și îi găsim un loc în viața noastră? Oricum ne-o face mai frumoasă și mai confortabilă. Această idee este susținută de altfel de rata rapidă de adopție a diverselor tehnologii în România de-a lungul timpului. 

Un cuvânt important aici îl are și faptul că, pentru cei mai mulți dintre români, progresul este un proces din ce în ce mai accelerat (43%), care se petrece mai degrabă liniar (34%), printr-o creștere constantă, decât prin salturi bruște, urmate de perioade de stagnare (24%). Această progresie liniară le oferă încrederea că vor avea timpul necesar pentru acomodare cu schimbarea și eventualele ei efecte negative (pierderea reperelor, diluarea identității, riscurile etice ale tehnologiei etc.).

Și în cazul viitorului, locul controlului si al responsabilității este mai mult în afară decât înăuntru. Pentru cei mai mulți dintre români acesta va veni într-o mai mare măsură din afara României, decât din interiorul ei și va fi într-o mai mare măsură făcut de proverbialul “se” (se va face), decât de personalul “Eu” (eu voi face).

Așa cum vom vedea și mai târziu în acest material, românii consideră că unele lucruri nu se vor schimba. Grătarul, micii, reuniunile cu familia și prietenii sau mersul la piață sunt parte din ADN-ul românilor și vor continua să fie și peste 100 de ani.

Viitorul României este prin și despre oameni

Dar cea mai importantă concluzie despre felul în care românii se raportează la viitor este că acesta este în primul rând despre oameni vizionari (73%), decât despre bani (21%) sau perseverența și experiența acumulată anterior (5%). De regulă cele mai importante din resursele care generează în mod ”tradițional” progres sunt: bogăția (resurse brute, bani, energie etc.), oamenii (populație, creativitate, inovație, gândire laterală, perseverență etc.), tehnologie (bază industrială, output industrial etc.), educație (bază științifică) și cadru social favorabil (norme care încurajează și recompensează activismul social/antreprenoriatul, legi care garantează proprietatea etc.). Dintre toate acestea, românii aleg oamenii, conștienți de faptul că toate celelalte resurse sunt atât mult mai puțin prezente în România decât în alte țări, cât și mai dificil de generat. Așa cum istoria recentă ne tot amintește.

Această perspectivă a unui viitor îndepărtat care va fi mai bun datorită oamenilor este una profund optimistă. Ea este cu atât mai valoroasă cu cât pe termen scurt viitorul României este privit mai degrabă cu pesimism, în special în ceea ce privește educația, sănătatea și transporturile. În acest moment românii au o încredere foarte scăzută în capacitatea statului de a genera și gestiona viitorul. Sau măcar de a nu îi încurca pe cei care deja îl produc. Ca întotdeauna, confruntați cu lipsa de resurse și un cadru exterior disfuncțional, românii se întorc la singura resursă asupra căreia simt că au control: ei înșiși. Peste 100 de ani românii vor fi găsit deja soluții la toate problemele cu care s-au confruntat până atunci. Viitorul va fi generat mai mult prin viziune, decât prin acțiune concretă (mai mult de visători decât de ”doer”-i). Mai mult prin acțiunile excepționale ale unor oameni foarte înzestrați sau a unor lideri providențiali, decât ca o consecință a acțiunilor mici ale multor oameni obișnuiți. Mai mult prin indivizi, decât prin stat.

Din cele zece domenii investigate de studiu, cinci dintre acestea au suscitat interesul cel mai ridicat. Acesta s-a manifestat fie prin polarizarea puternică a răspunsurilor, fie prin scoruri mari acordate unor variante de răspuns. Aceste domenii pot fi grupate in două mari categorii: (1) comunicarea interumană și relații de cuplu și (2) infrastructura socială: sănătate, educație, transport.

Comunicarea interumană și relațiile de cuplu

Pentru 74% dintre români comunicarea cu un robot în viitor este preferabilă lipsei totale de comunicare, ceea ce arată că interacțiunea de orice fel este pentru români un aspect de bază pentru păstrarea echilibrului psihologic. La capitolul relații de cuplu, principala tendință este aceea de măsurare a aspectelor care acum sunt de nemăsurat (atracție, iubire, emoții etc.), de cantitativizare a acestora, de gamificare a relațiilor. 65% dintre români consideră că potrivirea dintre parteneri și șansele de longevitate ale cuplului vor fi calculate prin algoritmi și scoruri sociale personalizate. Regăsim aici tendința de a proiecta în viitorul îndepărtat lucruri care deja se întâmplă în acest moment (ex. algoritmii de afinitate utilizați de aplicația Tinder, scorurile sociale utilizate de guvernul chinez pentru evaluarea cetățenilor etc.).

Specialiștii dar și tinerii entuziaști în zona de inovație sunt de părere că familia și cuplul sunt încă din prezent și vor fi și în viitor profund afectate de dezvoltarea tehnologică. Partenerii care petrec timp ”împreună, dar separat” sunt deja o imagine frecventă, iar reducerea contactului interuman este privită ca un trend negativ al viitorului (dar în același timp inevitabil).

În condițiile în care dezvoltarea tehnologică stabilește premisele pentru o creștere a nivelului de trai în următoarele decenii, apare ideea de reducere a nevoii de familie și a rolului familiei, chiar dacă românii valorizează mult idea de familie. Mai mult decât atât, este așteptată și reducerea nevoii de afiliere, care chiar dacă va exista, va fi mai degrabă satisfăcută la nivelul comunității, decât la nivelul familiei.

Infrastructura socială

La capitolul sănătate, 72% dintre respondenți consideră că va fi posibilă îmbunătățirea performanțelor corporale folosind implanturi artificiale, 69% cred că va fi posibilă eliminarea bolilor și planificarea trăsăturilor copiilor prin condiționare genetică încă din perioada intrauterină, iar 61% cred că vor disponibile proceduri medicale minim invazive cu micro-roboți.

Transportul a generat opiniile cele mai puternic polarizate. Grupuri relativ egale se așteaptă pe de o parte ca nevoia de transport individual să fie acoperită de automobile sau drone personale inteligente (47%), iar pe de alta ca aceasta să se reducă dramatic în favoarea unui sistem public automatizat de transport (43%) ca o consecință a progresului tehnologiilor de comunicare la distanță (holograme, realitate virtuală) și tendinței de a petrece mai mult timp în locuințele de asemenea inteligente.

Educația este o altă temă cu nivel ridicat de implicare emoțională și opinii echilibrat distribuite. 66% dintre români consideră că peste 100 de ani copiii își vor putea alege traseul educațional și începe specializarea profesională pe baza rezultatelor la teste genetice și psihologice. 60% cred că școala se va face de acasă prin intermediul cursurilor virtuale și al hologramelor, iar rolul școlilor publice va fi mai mult de a dezvolta competențele de conviețuire socială (empatie, inteligență emoțională, abilități de comunicare).

Cum ne vom trăi viața

Peste 50% dintre respondenți consideră că mediul exterior nu va mai fi „prietenos” din cauza schimbărilor climatice, astfel încât oamenii vor prefera să își petreacă timpul mai mult în confortul locuințelor inteligente decât în afara lor. România va fi însă privilegiată din acest punct de vedere, păstrându-și într-o mai mare măsură decât alte țări zone în care natura este încă frumoasă. Sau măcar prietenoasă. Dar activitățile în natură, ieșirile în aer liber vor fi un privilegiu accesibil într-o mai mare măsură celor bogați decât oamenilor obișnuiți, care își vor desfășura cea mai mare parte a vieții în propriile locuințe. 62% dintre români consideră că petrecerea timpului liber și activitățile de recreere (”distracția”) se vor muta exclusiv în locuințe, unde oamenii vor trăi cea mai mare parte a experiențelor lor de viață în sisteme de realitate virtuală și rețele de socializare. Plimbările în parc, mersul la meci sau la concert etc. vor deveni în primul rând experiențe digitale. Regăsim și în cazul acestui subiect prelungirea amplificată a unei realități din prezent: românii petrec în medie peste 6 ore/zi în fata televizoarelor și peste 5 ore/zi online și în rețelele de socializare.

Există însă o zonă la care românii nu vor să renunțe la fel de ușor, despre care spun că ne definește într-o atât de mare măsură ca ființe umane, încât cel mai probabil va fi una din ultimele refugii ale umanității în fața tehnologiei care va fi atotprezentă în viața noastră: actul artistic. Doar 40% dintre ei (cel mai mic scor din întreg studiul) consideră că experiența artei (teatre, muzee, cinematografe) va dispărea din viața noastră.

Se prevede într-adevăr apariția de noi contexte, conflicte sau emoții care vor sta la baza creației artistice, însă dispariția ei nu este considerată plauzibilă. În contextul transformărilor care vor avea loc în viața oamenilor prin pătrunderea tot mai profundă a tehnologiei în activitatea umană, arta va fi permanentă schimbare (”arta nu va muri, ci se va reinventa”): vor apăra noi forme de artă, noi materiale ce vor putea fi modelate, noi tehnici de creație, noi modalități de a fi receptată. Tehnologia va fi prezentă fără îndoială și aici, însă mai degrabă în facilitarea accesului la artă, decât în crearea acesteia. Arta va putea fi experimentată prin toate simțurile prin sisteme 5D sau de realitate virtuală.

O altă zonă în care românii manifestă o deschidere foarte mare către schimbare este cea a banilor. Este foarte probabil ca mediatizarea intensă a subiectului criptomonedelor din ultimii ani și deschiderea românilor către adoptarea noilor tehnologii să joace un rol important în această direcție. 74% dintre români consideră că peste 100 de ani banii își vor păstra rolul fundamental (de mediere a schimburilor economice) și vor fi prezenți în continuare în viața noastră, însă sub forma monedelor digitale (criptomonede). Ei sunt conștienți de potențialele riscuri trecerii de la fizic la digital, însă au încredere că acestea vor putea fi controlate cu ajutorul tehnologiei blockchain, concept cu care mulți români sunt deja familiarizați.

52% dintre ei consideră că aprecierile (like-uri) sau reacțiile (engagement) din rețelele de socializare vor deveni o veritabilă monedă a viitorului. Regăsim și aici continuarea unor tendințe deja prezente în anumite zone ale lumii (digital influencers care trăiesc din această activitate, restaurante în care se poate achita nota de plată cu like-urile fotografiilor felurilor de mâncare etc.).

Mâncarea este un alt domeniu față de care românii manifestă un interes ridicat și în care vedem din nou confortul nostru cu paradoxuri care coexistă. Pe de o parte mâncarea va fi ieftină, funcțională și ușor de consumat, iar principala tendință (pentru 63% dintre români) va fi aceea de preluare a inovațiilor din domeniu care sunt disponibile în acest moment doar în anumite domenii avansate (de ex. armată) și extinderea lor la scară largă (semipreparate, pastile, plasturi, seruri etc.). La aceasta se adaugă tendința de adoptare a unor tehnologii radicale (hrană tipărită la imprimante 3D bioalimentare) – 53%. Pe de altă parte, unele lucruri legate de mâncare nu se vor schimba niciodată. Grătarul, micii și mersul la piață vor face parte și peste 100 de ani din ADN-ul culinar al românilor (”sunt activități mult prea românești”), chiar dacă alți 53% dintre români consideră că peste 100 de ani majoritatea oamenilor vor comanda mâncarea care va fi produsă industrial, iar plăcerea gătitului în casă va fi rezervată doar excentricilor sau celor cu bani.

Concluzii

• Românii se uită la viitorul îndepărtat cu mult mai multă încredere și optimism decât la cel apropiat. Și se așteaptă ca România de peste 100 de ani să își fi rezolvat (aproape) toate provocările din prezent prin adoptarea cu rapiditate a tehnologiei și prin intervențiile/ soluțiile creative ale oamenilor ei excepționali.
  
• Românii consideră ca România are în perioada următoare o oportunitate mare de a arde niște etape de dezvoltare prin noua revoluție industrială, prin intermediul industriilor creative cu aport masiv de inteligență si efort uman (mai puțin dependente de industrializare și infrastructură), respectiv prin adoptarea directă a noilor tehnologii. În acest sens precedentul cel mai frecvent invocat drept argument este cel al adoptării rapide a Internetului, cu tehnologii de ultimă generație, ceea ce a propulsat România în topul țărilor cu viteza cea mai mare de transmitere a datelor. România poate astfel recupera decalajul pe care îl are in acest moment față de țări dezvoltate în special în domenii precum:
  

       - Sănătate – nu atât prin construcția de spitale moderne, cât prin prevenirea bolilor prin intervenții la nivel genetic în copilărie sau perioada intrauterină, sau îmbunătățirea genetică a oamenilor

       - Transport – nu atât prin construcția de autostrăzi și rezolvarea volumului ridicat de trafic din marile orașe, cat prin accesul la drone inteligente pentru transport personal, sisteme de transport public controlate de inteligențe artificiale sau chiar eliminarea nevoii de transport personal prin utilizarea de tehnologii avansate de comunicare: realitate virtuală sau holograme

        - Educație – nu atât prin construcția de școli moderne si a unui sistem de educație publică performant, cât autoeducație în confortul propriei locuințe cu ajutorul roboților și echipamente de realitate virtuală

• Românii se uită la viitor cu teama de a fi înlocuiți de tehnologie, dar cu optimismul că vor găsi (totuși) soluții pentru a fi încă utili în noua economie. Ei consideră etica singura modalitate reală de control a tehnologiei care va fi atotprezentă în viețile noastre. Și vor continua să își trăiască viața cu relaxare si cu bucurie.
  
• Unele lucruri nu văr dispărea nici peste 100 de ani. Pe de o parte grătarul, micii și mersul la piață vor face parte și peste 100 de ani din ADN-ul culinar al românilor. Iar pe de altă parte, plăcerea de a experimenta actul artistic în mod direct, pentru că arta va reprezenta ultimă redută a umanității în fața avalanșei de tehnologie.
  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp