Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

România sustenabilă. Autoritățile române lucrează la Codul Sustenabilității. Companiile vor trebui să spună dacă au participat la achiziții verzi, ce fel de tehnologii verzi folosesc, ce tehnologii folosesc pentru a reduce emisiile de CO2

Companii sustenabilitate

Foto: Getty Images

Din 2016, companiile cu peste 500 de angajați sunt obligate să realizeze anual o raportare non-financiară, în care să includă informații despre practicile ce vizează mediul, societatea și politicile de personal, despre practicile în domeniul respectării drepturilor omului, dar și despre măsurile pe care le iau pentru a preveni corupția și darea de mită. Legea care a introdus această obligativitate în România transpune o directivă europeană, al cărei scop este acela de a determina companiile să prezinte în mod transparent impactul pe care îl au asupra mediului și a societății.

Însă consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, spune că de multe ori aceste rapoarte sunt făcute într-un mod evaziv. „Am mai schimbat legislația din 2018, dar, din păcate, se întâmplă și acum același lucru. Unii bifează niște capitole, pun acolo lângă raportul financiar și raportul nefinanciar și nimeni nu se uită. De multe ori ori acest raport e foarte evaziv, nu intră în foarte multe detalii”, afirmă consilierul de stat. Acesta susține însă că lucrurile se vor schimba, iar începând din 2022 România va avea un Cod al Sustenabilității „ca în Germania”. La începutul acestui an, Secretariatul General al Guvernului prin, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, și Consiliul German pentru Dezvoltare Durabilă anunțau semnarea unui memorandum de înțelegere pentru constituirea Codului Sustenabilității.

Foto: Inquam Photos/ Alexandru Busca

Cum va arăta Codul Sustenabilității

„Pe baza unei legi vom avea un cod al sustenabilității cum are Germania, care are un chestionar foarte puternic, nici nu trece prin cap vreunei companii să nu depună acest raport la sfârșit de an. Raportul este publicat transparent, pe un site, iar fiecare cetățean poate să se uite și să spună: această companie face mai puțin pentru dezvoltare durabilă, pentru economie circulară, pentru a lupta împotriva corupției, pentru a folosi tehnologii verzi, nu mai cumpăr de la această companie. Într-un an de zile, pe baza unei legi vom avea un cod al sustenabilității. Noi o să avem un chestionar și vor fi verificați. Nu e vorba de sancțiuni, sancțiunea o va da societatea”, a declarat pentru Republica Laszlo Borbely, potrivit căruia chestionarul va fi realizat de un grup de experți. „Va fi un site separat al Codului Sustenabilității. Companiile vor trebui să spună acolo dacă au participat la achiziții verzi, pentru care avem legislație, dar e de văzut cum se aplică, vom avea și aici un sistem de verificare. Vor trebui să spună ce fel de tehnologii verzi folosesc, ce tehnologii folosesc pentru a reduce emisiile de CO2, ce fac pentru egalitatea de șanse, care este procentul femeilor și bărbaților în companie, cum luptă împotriva corupției”, afirmă consilierul de stat. Toate organizațiile, indiferent de industrie sau dimensiune, care nu sunt supuse obligației de raportare, vor putea aplica, în mod voluntar, Codul Sustenabilității.

17 obiective pentru dezvoltare durabilă

Crearea acestuia este o parte din Strategia Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă prin care România și-a asumat procesul de implementare, până în 2030, a celor 17 obiective pentru dezvoltare durabilă ale Agendei 2030. 

Adoptată în 2015 în cadrul Adunării Generale a ONU, Agenda 2030 cuprinde o serie de obiective ambițioase - de la combaterea sărăciei până creșterea calității educației, de la apă curată și sanitație până la crearea de orașe și comunități sustenabile.

 

Să-ți atingi obiectivele din prezent fără a pune în pericol viitorul

Pentru a ajunge cât mai departe în atingerea lor, este nevoie de o abordare holistică, a subliniat de la bun început ONU.

Cu alte cuvinte este nevoie ca instituțiile statelor, companiile, organizațiile neguvernamentale, dar și cetățenii să coopereze pentru a se asigura că omenirea are un viitor. „Pe înțelesul tuturor, sustenabilitatea înseamnă să luăm decizii în așa fel încât generațiile următoare să trăiască mai bine. Deci să folosim resursele naturale, tot ceea ce în jurul nostru în așa fel încât generațiile care vin să poată să trăiască mai bine. Agenda 2030 a însemnat o piatră de hotar, pentru prima oară, s-a încercat cuantificarea acestor deziderate de sustenabilitate. Avem 17 obiective, 169 de ținte și pe baza acestora s-a reușit la nivel global să avem circa 240 de indicatori la nivel național”, spune Laszlo Borbely.

CSR sau sustenabilitate?

Conceptul sustenabilității îmbină acțiuni din 3 dimensiuni - economic, social și de mediu, pe care o companie, un stat sau persoană le întreprind pentru a se asigura că, în timp ce își împlinește nevoile prezente, nu lezează siguranța și bunăstarea generațiilor viitoare. Fiecare om are faptele sale bune și multe companii au proiecte și programe prin care încearcă să dea ceva înapoi societății. Grupate sub numele de Corporate Social Responsibility (CSR), aceste practici ale firmelor reprezintă totodată un instrument de construirea a reputației. Însă sustenabilitatea merge dincolo de reputatie si se concentrează pe crearea oportunităților de business pentru un viitor mai durabil.

Acolo unde măsurile pentru un viitor sustenabil s-au aplicat consecvent la nivelul întregii societăți, și prezentul acesteia a devenit mai bun. Este cazul, deja celebru, al Costa Ricăi. Considerată un paradis turistic, țara a fost desemnată Campion al Pământului de către ONU. „Costa Rica este un pionier în protecția naturii. Cu politici eficiente care implică statul, cetățenii, oamenii de știință și sectorul privat, țara își va atinge obiectivele și va da un exemplu regiunii și lumii”, a declarat Leo Heileman, directorul regional al Programului ONU pentru mediu în America Latină și Caraibe.

Guvernul din Costa Rica spune că va trece la o economie bazată pe neutralitatea emisiilor de carbon, deoarece aceasta este o măsură care aduce atât beneficii economice, cât și sociale, filosofia decidenților fiind că sustenabilitatea și creșterea pot - și trebuie - să meargă mână în mână. Peste 98% din energia din Costa Rica este deja regenerabilă şi mai mult de jumătate din ţară este acoperită de păduri după „o muncă dureroasă pentru a inversa decenii de defrişare”. Succesul realizărilor ţării din America Centrală în ceea ce priveşte sustenabilitatea arată că plasarea preocupărilor de mediu în centrul strategiilor sale politice şi economice este „realizabilă şi viabilă din punct de vedere economic”, consideră ONU.

Articolul face parte din seria „România sustenabilă”, realizată cu susținerea eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult