Foto: Getty Images
Din 2016, companiile cu peste 500 de angajați sunt obligate să realizeze anual o raportare non-financiară, în care să includă informații despre practicile ce vizează mediul, societatea și politicile de personal, despre practicile în domeniul respectării drepturilor omului, dar și despre măsurile pe care le iau pentru a preveni corupția și darea de mită. Legea care a introdus această obligativitate în România transpune o directivă europeană, al cărei scop este acela de a determina companiile să prezinte în mod transparent impactul pe care îl au asupra mediului și a societății.
Însă consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, spune că de multe ori aceste rapoarte sunt făcute într-un mod evaziv. „Am mai schimbat legislația din 2018, dar, din păcate, se întâmplă și acum același lucru. Unii bifează niște capitole, pun acolo lângă raportul financiar și raportul nefinanciar și nimeni nu se uită. De multe ori ori acest raport e foarte evaziv, nu intră în foarte multe detalii”, afirmă consilierul de stat. Acesta susține însă că lucrurile se vor schimba, iar începând din 2022 România va avea un Cod al Sustenabilității „ca în Germania”. La începutul acestui an, Secretariatul General al Guvernului prin, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, și Consiliul German pentru Dezvoltare Durabilă anunțau semnarea unui memorandum de înțelegere pentru constituirea Codului Sustenabilității.
Foto: Inquam Photos/ Alexandru Busca
Cum va arăta Codul Sustenabilității
„Pe baza unei legi vom avea un cod al sustenabilității cum are Germania, care are un chestionar foarte puternic, nici nu trece prin cap vreunei companii să nu depună acest raport la sfârșit de an. Raportul este publicat transparent, pe un site, iar fiecare cetățean poate să se uite și să spună: această companie face mai puțin pentru dezvoltare durabilă, pentru economie circulară, pentru a lupta împotriva corupției, pentru a folosi tehnologii verzi, nu mai cumpăr de la această companie. Într-un an de zile, pe baza unei legi vom avea un cod al sustenabilității. Noi o să avem un chestionar și vor fi verificați. Nu e vorba de sancțiuni, sancțiunea o va da societatea”, a declarat pentru Republica Laszlo Borbely, potrivit căruia chestionarul va fi realizat de un grup de experți. „Va fi un site separat al Codului Sustenabilității. Companiile vor trebui să spună acolo dacă au participat la achiziții verzi, pentru care avem legislație, dar e de văzut cum se aplică, vom avea și aici un sistem de verificare. Vor trebui să spună ce fel de tehnologii verzi folosesc, ce tehnologii folosesc pentru a reduce emisiile de CO2, ce fac pentru egalitatea de șanse, care este procentul femeilor și bărbaților în companie, cum luptă împotriva corupției”, afirmă consilierul de stat. Toate organizațiile, indiferent de industrie sau dimensiune, care nu sunt supuse obligației de raportare, vor putea aplica, în mod voluntar, Codul Sustenabilității.
17 obiective pentru dezvoltare durabilă
Crearea acestuia este o parte din Strategia Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă prin care România și-a asumat procesul de implementare, până în 2030, a celor 17 obiective pentru dezvoltare durabilă ale Agendei 2030.
Adoptată în 2015 în cadrul Adunării Generale a ONU, Agenda 2030 cuprinde o serie de obiective ambițioase - de la combaterea sărăciei până creșterea calității educației, de la apă curată și sanitație până la crearea de orașe și comunități sustenabile.
Să-ți atingi obiectivele din prezent fără a pune în pericol viitorul
Pentru a ajunge cât mai departe în atingerea lor, este nevoie de o abordare holistică, a subliniat de la bun început ONU.
Cu alte cuvinte este nevoie ca instituțiile statelor, companiile, organizațiile neguvernamentale, dar și cetățenii să coopereze pentru a se asigura că omenirea are un viitor. „Pe înțelesul tuturor, sustenabilitatea înseamnă să luăm decizii în așa fel încât generațiile următoare să trăiască mai bine. Deci să folosim resursele naturale, tot ceea ce în jurul nostru în așa fel încât generațiile care vin să poată să trăiască mai bine. Agenda 2030 a însemnat o piatră de hotar, pentru prima oară, s-a încercat cuantificarea acestor deziderate de sustenabilitate. Avem 17 obiective, 169 de ținte și pe baza acestora s-a reușit la nivel global să avem circa 240 de indicatori la nivel național”, spune Laszlo Borbely.
CSR sau sustenabilitate?
Conceptul sustenabilității îmbină acțiuni din 3 dimensiuni - economic, social și de mediu, pe care o companie, un stat sau persoană le întreprind pentru a se asigura că, în timp ce își împlinește nevoile prezente, nu lezează siguranța și bunăstarea generațiilor viitoare. Fiecare om are faptele sale bune și multe companii au proiecte și programe prin care încearcă să dea ceva înapoi societății. Grupate sub numele de Corporate Social Responsibility (CSR), aceste practici ale firmelor reprezintă totodată un instrument de construirea a reputației. Însă sustenabilitatea merge dincolo de reputatie si se concentrează pe crearea oportunităților de business pentru un viitor mai durabil.
Acolo unde măsurile pentru un viitor sustenabil s-au aplicat consecvent la nivelul întregii societăți, și prezentul acesteia a devenit mai bun. Este cazul, deja celebru, al Costa Ricăi. Considerată un paradis turistic, țara a fost desemnată Campion al Pământului de către ONU. „Costa Rica este un pionier în protecția naturii. Cu politici eficiente care implică statul, cetățenii, oamenii de știință și sectorul privat, țara își va atinge obiectivele și va da un exemplu regiunii și lumii”, a declarat Leo Heileman, directorul regional al Programului ONU pentru mediu în America Latină și Caraibe.
Guvernul din Costa Rica spune că va trece la o economie bazată pe neutralitatea emisiilor de carbon, deoarece aceasta este o măsură care aduce atât beneficii economice, cât și sociale, filosofia decidenților fiind că sustenabilitatea și creșterea pot - și trebuie - să meargă mână în mână. Peste 98% din energia din Costa Rica este deja regenerabilă şi mai mult de jumătate din ţară este acoperită de păduri după „o muncă dureroasă pentru a inversa decenii de defrişare”. Succesul realizărilor ţării din America Centrală în ceea ce priveşte sustenabilitatea arată că plasarea preocupărilor de mediu în centrul strategiilor sale politice şi economice este „realizabilă şi viabilă din punct de vedere economic”, consideră ONU.
Articolul face parte din seria „România sustenabilă”, realizată cu susținerea eMAG.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.