Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Russkii korabli pe fundul mării

Moskva

Foto: Not supplied / WillWest News / Profimedia

O flotă de război adevărată nu este la îndemâna oricui. Navele de luptă sunt produse scumpe, admirabile și înspăimântătoare în același timp.

Rușii moscoviți au ajuns târziu la Marea Neagră. Sub Petru cel Mare au făcut o breșă la Marea Azov, în fapt un fel de golf uriaș al celei dintâi. Nu au reușit să se consolideze acolo, otomanii recuperând terenul după Stănilești (1711). Abia sub Ecaterina a II-a, spre sfârșitul secolului XVIII, au pus rușii piciorul solid pe malurile Mării Negre. Și nu au mai plecat niciodată. Mai mult, au dominat marea cu flota lor. Excepție au făcut unele scurte intervale de timp, spre exemplu în timpul războiului Crimeii, la jumătatea secolului XIX, când puterile maritime – Marea Britanie și Franța – au arătat care era diferența de pricepere și de tehnologie navală între ele și Rusia. Noile puteri locale apărute în regiune în acel secol sau în următorul au fost prea slabe pentru a susține flote puternice. Intră în această categorie România, Bulgaria, Ucraina și Georgia.

Asta nu înseamnă că rușii nu au avut surprize, că nu au pierdut nave în Marea Neagră. Două dintre aceste vase au fost distruse în confruntarea cu vecini mai mici ai Rusiei. Ambele nave purtau același nume: „Moscova” [Moskva]. Pare straniu, dar asta a fost istoria. Faptele s-au petrecut într-un interval de 81 de ani.

La 22 iunie 1941, izbucnea războiul dintre Germania și URSS, România situându-se în tabăra celei dintâi. A fost unul dintre cele mai distrugătoare războaie, după cum știm.

În fața portului Constanța ajunseseră, încă din ziua de 25 iunie 1941, mai multe crucișătoare și distrugătoare sovietice. Între ele și distrugătorul „Moscova”, care avea 2.623 de tone, atunci când era încărcat la capacitate maximă, și un echipaj de 344 de marinari. Flota sovietică intenționa să distrugă cu tunurile din dotare rezervoarele și garniturile de tren cu carburanți, care se găseau în portul Constanța și în gara Palas.

În zorii zilei de 26 iunie 1941, navele sovietice au deschis focul asupra obiectivelor amintite, ceea ce a atras reacția bateriilor de coastă românești și germane („Tirpitz”, cu tunuri de mare calibru). La un moment dat, „Moscova” a avut parte de o explozie, s-a rupt în două și a ajuns pe fundul mării, la 42 de metri adâncime. Cel mai probabil se lovise de o mină din barajul românesc. Nu a fost exclusă nici posibilitatea unei lovituri primite de la un submarin sovietic, care confundase distrugătorul cu unul românesc, sau chiar de la o baterie de coastă.

Cu toate pierderile uriașe suferite, sovieticii au câștigat Al Doilea Război Mondial. Și-au extins nu doar imperiul, ci și flota. Inclusiv pe cea din Marea Neagră. Printre altele, în 1979 au lansat la apă un crucișător pe care l-au numit „Slava”. În decembrie 1989, acesta a fost folosit de delegația sovietică în cunoscuta întâlnire cu americanii, în Malta. Istoria mare nu ocolea Moscova, nici capitala, nici nava.

URSS a dispărut/s-a transformat, iar rușii au schimbat numele „Slava” în „Moskva”, în 1995. Nava a fost modernizată în anii din urmă; avea un deplasament de 12.490 de tone și un echipaj de cca 500 de oameni. Era nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre.

Războiul frontal declanșat de Rusia contra Ucrainei, la 24 februarie 2022, părea în primele zile să nu ridice probleme nici pe uscat, nici în aer, nici pe apă. Numai că oamenii lui Putin au cam fost opriți în fața marilor orașe ucrainene, iar multe avioane și elicoptere au arat câmpuri, deși nu fuseseră proiectate pentru așa ceva. Navele din flota Mării Negre au bombardat porturile Ucrainei și au servit ca rampe de lansare pentru rachetele care au lovit orașele din interiorul țării. Nava „Moscova” a reușit să ocupe Insula Șerpilor, nu înainte de a primi de la grănicerii ucraineni o replică devenită un fel de strigăt de luptă contra rușilor.

Ucrainenii aveau să obțină primele succese împotriva flotei rusești la aproximativ o lună de la începerea invaziei. Nu de pe mare, ci de pe uscat. La 21 martie a.c., ucrainenii au scufundat la Mariupol o navă rusă de patrulare. Câteva zile mai târziu, la 24 martie a.c., în zona orașului Berdiansk a fost distrusă nava rusă de desant „Saratov”, iar o alta similară a fost avariată.

În seara de 13 aprilie a.c., ucrainenii au lovit, cu rachete Neptun, crucișătorul „Moscova”, avariindu-l grav. Rușii au spus că era vorba de un incendiu la bord, acceptând totuși că era grav; toți marinarii ruși ar fi fost evacuați. „Operațiunea militară specială” rusă nu merge prea bine nici pe mare. La ora asta cu siguranță a aflat și Putin de cele întâmplate. Istoria mare nu a ocolit nici de această dată Moscova, fie că este vorba de oraș, fie de navă.

După ce în mai puțin de un secol au pierdut în Marea Neagră două nave cu numele „Moscova”, poate rușii ar trebui să renunțe la a mai „boteza” vreuna în același fel. Doar dacă nu vor să polueze ciclic apele pe care le împart cu alții. În plus, se știe că fierul vechi ajuns pe fundul mării este imposibil sau în orice caz greu de recuperat în comparație cu cel rămas pe străzi sau pe câmpuri. Nu este exclus ca inginerii ucraineni să furnizeze ceva echivalent pentru mai terestrul tractor.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Imi place ca, in sfarsit, au iesit la suprafata adevaratele sentimente, nu doar ale romanilor, fata de barbarii migratori imperialisti bolsevici rusi. Cu cata bucurie, mai vazuta, mai voalata primim vestile cu privire la distrugerile provocate lor de catre ucrainieni, la numarul soldatilor rusi morti, prizonieri, raniti, cinic nu?, la masurile luate de lumea civilizata impotriva mojicilor, mitocanilor, grobienilor rusi, impotriva sceleratului/lor de la kremlin. In sfarsit se spune adevarul. Aceasta haita turbata nu a fost nicand iubita, chiar daca am apreciat valorile lor, valori formate in mare parte tot in partea civilizata a lumii. Dar si criminalii odisi ai lor tot in lumea civilizata s-au format, vezi lenin, etc. Au profitat de libertate pentru a o ingradi la ei acasa si pe unde au mai putut.
    • Like 1
  • Vasul nu s-a scufundat. Pentru merite deosebite a fost avansat la gradul de submarin.
    • Like 2
  • Vasul nu s-a scufundat. Pentru merite deosebite a fost avansat la gradul de submarin.
    • Like 0
  • Despre distrugătorul,, sovietic" Moscova pierdut în 1941 sînt mai multe opinii :
    1.A fost lovit de proiectile trase de o navă de luptă românească...
    2 Moscova a fost lovită de proiectile trase de o baterie de coastă germană...
    Mai departe,, scrie prin cărți... Cine să citească mai azi?
    Moscova de azi, a încasat 2 lovituri de la ukrainieni.
    • Like 1
  • In timp ce crucisatorul Moskva, cu 500 de marinari la bord, avea probleme cu exploziile la munitie, iahturile elitei rusesti, inclusiv cele militare, stau bine mersi in porturi din afara tarilor beligerante, fie "sechestrate", fie ancorate. Spre deosebire de fostul crucisatorul Moskva, iahturile sunt bine intretinute si cu sisteme ultimul racnet.
    Daca flota de razboi - atat navala, cat si cea aeriana - ar fi fost la acelasi nivel cu flota de iahturi ale elitei rusesti, razboiul era demult incheiat.
    • Like 0
    • @ Alexandru Amaricai
      Mai bine ai emigra în rusia
      • Like 0
  • Vanu Vanu check icon
    "poate rușii ar trebui să renunțe la a mai „boteza” vreuna în același fel. Doar dacă nu vor să polueze ciclic apele pe care le împart cu alții."
    Ma ajuta cineva cu descifrarea mesajului? Capu' meu, prost fiind, înțelege că alt nume de " botez" ar salva navele ruse in viitor
    • Like 1
  • Marius check icon
    Se vede ca Marea Neagra nu prea le prieste crucisatoarelor Moskva!!!!
    • Like 1


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult