Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

S-a dus în fața lui Dumnezeu cu papucii uzați cu care a umblat printre oameni

Mormântul Papei Francisc

Foto: Profimedia Images

Papa Francisc este o lecție de omenie, de modestie, de bunătate și iubire de oameni, chiar și de dincolo de mormânt. Nu a vrut fast. Nu a vrut mormânt între zidurile Vaticanului, ci într-o biserică închinată Fecioarei Maria. Nu a vrut trei sicrie, așa cum era tradiția pentru îngroparea papilor. A vrut un singur sicriu, simplu, de lemn. Dar din tot ceea ce a stabilit papa Francisc pentru plecarea lui, m-a emoționat cel mai mult că a vrut să se ducă în fața lui Dumnezeu cu papucii uzați cu care a umblat zi de zi. 

Omul acesta e o lecție pentru noi toți chiar și după moarte. 

Și vrând-nevrând mă gândesc cum s-o fi simțit „mărețul” Trump în umbra imensei modestii a papei!? 

Mie mi s-a părut că i s-a veștejit măreția. Pentru prima dată l-am văzut cu spatele ușor plecat spre Volodimir Zelenski și dispus să asculte, nu doar să impună voința sa. 

Și tot vrând-nevrând mă gândesc ce o fi fost în sufletul lui Trump când mulțimea l-a ovaționat pe Volodimir Zelenski și pe el l-a ignorat total?!

Îndrăznesc că cred că pentru pretinsul „creștin” Trump ziua de azi a fost o lecție și poate - deși nu îmi fac mari speranțe - a învățat ceva din ea. 

Cuvintele Sfântului Francisc de Assisi le consider epitaful acestei zile: „Faptele pe care le faci pot fi singura predică pe care o vor auzi unele persoane astăzi.” Sunt epitaf pentru papa Francisc, dar sunt atât de potrivite și pentru Volodimir Zelenski, și pentru Donald Trump. Fiecare, azi, la Roma, și-a ținut predica de fapte și a primit răsplata mulțimii de oameni. 

Papa a primit venerație și lacrimi...

Volodimir Zelenski aplauze și bucurie... 

Donald Trump... !? Poate a învățat o lecție despre creștinism... 

Foto: mormântul Papei Francisc (Profimedia Images)


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Puteți să spuneți ce vreți, a fost un om, cu părțile bune dar și rele.
    Sunt voci care l-au criticat - după părerea mea, pe bună dreptate, altele - ca acest articol, l-au lăudat.
    Nu toate declarațiile lui au avut sens, sau a "uitat" că unde-i una mai sunt și altele.
    • Like 0
    • @ DinCanada
      Mhai Nai check icon
      Poate pentru ca a fost om?
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro