Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Șantierul arheologic unde a fost descoperită cultura Cucuteni a fost închis. Până acum a funcționat cu bani nu din România, ci din Germania

Santierul Scanteia - cultura Cucuteni

(Sursa foto: Institutul de Arheologie Iași)

Universitățile străine, sponsorizările și economiile arheologilor nu au mai putut ține în viață șantierul de la Scânteia, din județul Iași, care cerceta civilizația Cucuteni. O altă problemă este că tinerii studenți nu mai vor să fie Indiana Jones. De cealaltă parte, arheologii experimentați se plâng că statul român le-a tăiat finanțările și ajung să facă doar supraveghere arheologică la proiecte imobiliare.

Șantierul arheologic din comuna Scânteia, județul Iași, s-a închis. Pentru a doua oară după 33 de ani de funcționare neîntreruptă, arheologii ieșeni vor abandona cercetările asupra culturii Cucuteni. 

Așezarea Cucuteni de la Scânteia – Dealul Bodești/La Nuci a fost identificată de învăţătorul Ion Trofin în anii 1970. El a dus fragmente ceramice de aici arheologului Anton Niţu, la Institutul de Istorie și Arheologie A. D. Xenopol din Iași. 

A fost nevoie de 15 ani pentru ca la Scânteia să se deschidă un șantier arheologic. Așa începe povestea cunoscută în toată lumea despre așezarea din perioada Cucuteni și despre cantitatea impresionantă de ceramică pictată și multe statuete antropomorfe descoperite aici. Nu mai puțin de o mie. Șantierul arheologic a fost deschis în 1985 și a fost coordonat de dr. Cornelia-Magda Lazarovici, de la Institutul de Arheologie Iași.

Dacă înainte de 1989 finanțările erau consistente, puțin câte puțin șantierele arheologice au fost trecute la și altele. O vreme, povesteste Magda Lazarovici, arheologii au adus bani de acasă. În 2005 șantierul s-a închis din lipsa fondurilor. Timp de zece ani. Norocul nu a venit din România, ci din Germania. Echipa de arheologi de la Friedrich-Alexander Universitat Erlangern Nurnberg a venit cu fonduri și a început epoca de aur la Scânteia. 

În 2016, în cadrul unui șantier școală la Scânteia, echipa din Germania a înregistrat la Autoritatea Aeronautică Civilă Română prima dronă în scop de cercetare arheologică. Cercetatorii din Germania au încheiat acum programul. Nu au obținut noi finanțări, iar șantierul arheologic din Scânteia s-a închis.

 

„Șantierul s-a închis anul acesta. Colegii noștri germani nu au putut obține finanțarea și am amânat lucrările pe anul viitor. Noi vom merge în alte județe. În ultimii ani am finanțat lucrările din fonduri personale, am fost susținuți de sponsorizări. Noi la Academie nu avem fonduri pentru săpături. Cei de la Primăria Scânteia nu dau voie să se apropie nimeni de sit. Avem acum o echipă de arheologi din China care vor să investească aici. E cea mai importantă așezare a culturii Cucuteni. Vrem să vedem cum au trăit oamenii în urmă cu 7.000 de ani", a explicat coordonatorul Magda Lazarovici, care speră ca măcar pentru anul viitor să fie găsite fonduri. 

Cele mai valoroase obiecte descoperite la Scânteia au făcut parte din expoziții internaționale de mare succes, organizate la Vatican, Varșovia, New York, Oxford.

„Este foarte simplu să vă explic că în ultimii 28 de ani investițiile în cercetarea arheologică au fost minime”, povestește Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova Iași. Finanțările locale depind de fiecare județ care are arondat câte un muzeu și de fondurile alocate sau nu de Consiliul Județean. 

„La nivel central s-au dat ceva fonduri pentru șantierele mari, cum sunt Histria și Sarmizegetusa, pentru conservare și pază. În rest, finanțarea pentru săpăturile arheologice se rezumă la săpături de salvare datorate unor investiții în autostrăzile care se fac, când se fac, cum se fac. În zona noastră nu se fac asemenea investiții. Lipsa de personal este o altă problemă. Studenții de la Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza nu mai sunt interesați să meargă pe șantierele deschise, așa puține cum sunt. Anul trecut a fost ultimul an în care s-a săpat la Scânteia", a povestit Lăcrămioara Stratulat.

Complexul Muzeal Național „Moldova" a fost în această săptămână gazda unei delegații de experți din Republica Populară Chineză, în contextul acordului de cooperare și schimburi culturale încheiat anul trecut cu Muzeul Culturii Yangshao și Institutul de Arheologie din cadrul Academiei de Științe Sociale a Chinei, Beijing Shaanxi.

La Iași arheologii chinezi încearcă să găsească explicații la similitudinile dintre două culturi neolitice, Cucuteni și Yangshao. Este vorba de un proiect început anul trecut. Cele două culturi neolitice au fost contemporane, iar ariile lor de răspândire s-au aflat la mii de kilometri distanță.

Mai visează vreun tânăr să fie Indiana Jones sau să descopere lumea de acum mii de ani?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Deja cand vad sloganul gol de continut postat de multi: MANDRU CA SUNT ROMAN,si vad cate lucruri de care ar trebui sa ne fie rusine se intampla, mi se face rau.
    • Like 0
  • Lasă, lasă că are "duamna" de la capitală bani de toate kitsch-urile de evenimente și de statui pe care nici nu știu să le mai numească. #MPSD
    • Like 1

Îți recomandăm

Florin Negruțiu editorial

Dl. Grindeanu avea dreptate, doar că a omis un „doar”: „Nu putem fi prizonierii unei guvernări care ia DOAR pâinea de pe masa românilor”, trebuia să spună dl. Grindeanu. Pentru că, la cât clefăiesc lăcustele astea lacome de la Partid, așteptați-vă să vă ia nu doar pâinea, ci și masa și casa cu totul.

Citește mai mult

Alex Livadaru

Imaginați-vă că niște oameni care nu se pregătesc și nu sunt testați cu adevărat scapă nestingheriți pe străzi, șosele, autostrăzi, în România și UE. Conduc tiruri de zeci de tone, cărând mărfuri din toate categoriile (unele periculoase), camioane folosite în construcții și în general mijloace de transport care se manevrează greu, riscă să facă balans la manevre bruște, trebuie încărcate cu cap, cu anumite cantități, echilibrate prin modul în care sunt așezate produsele și așa mai departe.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Masini electrice Romania / sursa foto: Profimedia

România are un mix energetic cu o pondere importantă de surse regenerabile inclusiv hidro, iar în ultimii ani a crescut capacitatea fotovoltaică și eoliană. În paralel, piața auto electrică este în creștere, susținută de programe naționale și de tendința europeană. Această combinație reproduce, la scară națională, dinamica descrisă în raport: mai multă energie variabilă și mai multă electrificare.

Citește mai mult

Ronald Reagan / sursa foto: Profimedia

În această lume a precarității figurilor de bărbați de stat, se profilează în mod exemplar fostul președinte al SUA, Ronald Reagan. Aceasta cu atât mai mult cu cât - fără a forța comparația cu actualul D. Trump, președintele american al zilelor noastre care pare histrionic, capricios și istericos, aidoma confratelui la fel de istericos care este V. Putin - Ronald Reagan se profilează ca un personaj luminos din trecut.

Citește mai mult