Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Șantierul arheologic unde a fost descoperită cultura Cucuteni a fost închis. Până acum a funcționat cu bani nu din România, ci din Germania

Santierul Scanteia - cultura Cucuteni

(Sursa foto: Institutul de Arheologie Iași)

Universitățile străine, sponsorizările și economiile arheologilor nu au mai putut ține în viață șantierul de la Scânteia, din județul Iași, care cerceta civilizația Cucuteni. O altă problemă este că tinerii studenți nu mai vor să fie Indiana Jones. De cealaltă parte, arheologii experimentați se plâng că statul român le-a tăiat finanțările și ajung să facă doar supraveghere arheologică la proiecte imobiliare.

Șantierul arheologic din comuna Scânteia, județul Iași, s-a închis. Pentru a doua oară după 33 de ani de funcționare neîntreruptă, arheologii ieșeni vor abandona cercetările asupra culturii Cucuteni. 

Așezarea Cucuteni de la Scânteia – Dealul Bodești/La Nuci a fost identificată de învăţătorul Ion Trofin în anii 1970. El a dus fragmente ceramice de aici arheologului Anton Niţu, la Institutul de Istorie și Arheologie A. D. Xenopol din Iași. 

A fost nevoie de 15 ani pentru ca la Scânteia să se deschidă un șantier arheologic. Așa începe povestea cunoscută în toată lumea despre așezarea din perioada Cucuteni și despre cantitatea impresionantă de ceramică pictată și multe statuete antropomorfe descoperite aici. Nu mai puțin de o mie. Șantierul arheologic a fost deschis în 1985 și a fost coordonat de dr. Cornelia-Magda Lazarovici, de la Institutul de Arheologie Iași.

Dacă înainte de 1989 finanțările erau consistente, puțin câte puțin șantierele arheologice au fost trecute la și altele. O vreme, povesteste Magda Lazarovici, arheologii au adus bani de acasă. În 2005 șantierul s-a închis din lipsa fondurilor. Timp de zece ani. Norocul nu a venit din România, ci din Germania. Echipa de arheologi de la Friedrich-Alexander Universitat Erlangern Nurnberg a venit cu fonduri și a început epoca de aur la Scânteia. 

În 2016, în cadrul unui șantier școală la Scânteia, echipa din Germania a înregistrat la Autoritatea Aeronautică Civilă Română prima dronă în scop de cercetare arheologică. Cercetatorii din Germania au încheiat acum programul. Nu au obținut noi finanțări, iar șantierul arheologic din Scânteia s-a închis.

 

„Șantierul s-a închis anul acesta. Colegii noștri germani nu au putut obține finanțarea și am amânat lucrările pe anul viitor. Noi vom merge în alte județe. În ultimii ani am finanțat lucrările din fonduri personale, am fost susținuți de sponsorizări. Noi la Academie nu avem fonduri pentru săpături. Cei de la Primăria Scânteia nu dau voie să se apropie nimeni de sit. Avem acum o echipă de arheologi din China care vor să investească aici. E cea mai importantă așezare a culturii Cucuteni. Vrem să vedem cum au trăit oamenii în urmă cu 7.000 de ani", a explicat coordonatorul Magda Lazarovici, care speră ca măcar pentru anul viitor să fie găsite fonduri. 

Cele mai valoroase obiecte descoperite la Scânteia au făcut parte din expoziții internaționale de mare succes, organizate la Vatican, Varșovia, New York, Oxford.

„Este foarte simplu să vă explic că în ultimii 28 de ani investițiile în cercetarea arheologică au fost minime”, povestește Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova Iași. Finanțările locale depind de fiecare județ care are arondat câte un muzeu și de fondurile alocate sau nu de Consiliul Județean. 

„La nivel central s-au dat ceva fonduri pentru șantierele mari, cum sunt Histria și Sarmizegetusa, pentru conservare și pază. În rest, finanțarea pentru săpăturile arheologice se rezumă la săpături de salvare datorate unor investiții în autostrăzile care se fac, când se fac, cum se fac. În zona noastră nu se fac asemenea investiții. Lipsa de personal este o altă problemă. Studenții de la Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza nu mai sunt interesați să meargă pe șantierele deschise, așa puține cum sunt. Anul trecut a fost ultimul an în care s-a săpat la Scânteia", a povestit Lăcrămioara Stratulat.

Complexul Muzeal Național „Moldova" a fost în această săptămână gazda unei delegații de experți din Republica Populară Chineză, în contextul acordului de cooperare și schimburi culturale încheiat anul trecut cu Muzeul Culturii Yangshao și Institutul de Arheologie din cadrul Academiei de Științe Sociale a Chinei, Beijing Shaanxi.

La Iași arheologii chinezi încearcă să găsească explicații la similitudinile dintre două culturi neolitice, Cucuteni și Yangshao. Este vorba de un proiect început anul trecut. Cele două culturi neolitice au fost contemporane, iar ariile lor de răspândire s-au aflat la mii de kilometri distanță.

Mai visează vreun tânăr să fie Indiana Jones sau să descopere lumea de acum mii de ani?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Deja cand vad sloganul gol de continut postat de multi: MANDRU CA SUNT ROMAN,si vad cate lucruri de care ar trebui sa ne fie rusine se intampla, mi se face rau.
    • Like 0
  • Lasă, lasă că are "duamna" de la capitală bani de toate kitsch-urile de evenimente și de statui pe care nici nu știu să le mai numească. #MPSD
    • Like 1

Îți recomandăm

Nicușor Dan AP

Tudor Postelnicu, Ministru de Interne de tristă amintire al lui Nicolae Ceauşescu (1987-1989) şi fost şef al Securităţii comuniste (1978-1989), nu a rămas în istorie prin cine ştie ce ispravă, ci printr-o vorbă memorabilă rostită în timpul uneia din şedinţele procesului intentat, în 1990, foştilor demnitari comunişti: „Am fost un dobitoc”, a grăit acesta în încercarea de a se debarasa de trecutul nu tocmai onorant. Cu toţii facem alegeri proaste în viaţă. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Citește mai mult