Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Șantierul arheologic unde a fost descoperită cultura Cucuteni a fost închis. Până acum a funcționat cu bani nu din România, ci din Germania

Santierul Scanteia - cultura Cucuteni

(Sursa foto: Institutul de Arheologie Iași)

Universitățile străine, sponsorizările și economiile arheologilor nu au mai putut ține în viață șantierul de la Scânteia, din județul Iași, care cerceta civilizația Cucuteni. O altă problemă este că tinerii studenți nu mai vor să fie Indiana Jones. De cealaltă parte, arheologii experimentați se plâng că statul român le-a tăiat finanțările și ajung să facă doar supraveghere arheologică la proiecte imobiliare.

Șantierul arheologic din comuna Scânteia, județul Iași, s-a închis. Pentru a doua oară după 33 de ani de funcționare neîntreruptă, arheologii ieșeni vor abandona cercetările asupra culturii Cucuteni. 

Așezarea Cucuteni de la Scânteia – Dealul Bodești/La Nuci a fost identificată de învăţătorul Ion Trofin în anii 1970. El a dus fragmente ceramice de aici arheologului Anton Niţu, la Institutul de Istorie și Arheologie A. D. Xenopol din Iași. 

A fost nevoie de 15 ani pentru ca la Scânteia să se deschidă un șantier arheologic. Așa începe povestea cunoscută în toată lumea despre așezarea din perioada Cucuteni și despre cantitatea impresionantă de ceramică pictată și multe statuete antropomorfe descoperite aici. Nu mai puțin de o mie. Șantierul arheologic a fost deschis în 1985 și a fost coordonat de dr. Cornelia-Magda Lazarovici, de la Institutul de Arheologie Iași.

Dacă înainte de 1989 finanțările erau consistente, puțin câte puțin șantierele arheologice au fost trecute la și altele. O vreme, povesteste Magda Lazarovici, arheologii au adus bani de acasă. În 2005 șantierul s-a închis din lipsa fondurilor. Timp de zece ani. Norocul nu a venit din România, ci din Germania. Echipa de arheologi de la Friedrich-Alexander Universitat Erlangern Nurnberg a venit cu fonduri și a început epoca de aur la Scânteia. 

În 2016, în cadrul unui șantier școală la Scânteia, echipa din Germania a înregistrat la Autoritatea Aeronautică Civilă Română prima dronă în scop de cercetare arheologică. Cercetatorii din Germania au încheiat acum programul. Nu au obținut noi finanțări, iar șantierul arheologic din Scânteia s-a închis.

 

„Șantierul s-a închis anul acesta. Colegii noștri germani nu au putut obține finanțarea și am amânat lucrările pe anul viitor. Noi vom merge în alte județe. În ultimii ani am finanțat lucrările din fonduri personale, am fost susținuți de sponsorizări. Noi la Academie nu avem fonduri pentru săpături. Cei de la Primăria Scânteia nu dau voie să se apropie nimeni de sit. Avem acum o echipă de arheologi din China care vor să investească aici. E cea mai importantă așezare a culturii Cucuteni. Vrem să vedem cum au trăit oamenii în urmă cu 7.000 de ani", a explicat coordonatorul Magda Lazarovici, care speră ca măcar pentru anul viitor să fie găsite fonduri. 

Cele mai valoroase obiecte descoperite la Scânteia au făcut parte din expoziții internaționale de mare succes, organizate la Vatican, Varșovia, New York, Oxford.

„Este foarte simplu să vă explic că în ultimii 28 de ani investițiile în cercetarea arheologică au fost minime”, povestește Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova Iași. Finanțările locale depind de fiecare județ care are arondat câte un muzeu și de fondurile alocate sau nu de Consiliul Județean. 

„La nivel central s-au dat ceva fonduri pentru șantierele mari, cum sunt Histria și Sarmizegetusa, pentru conservare și pază. În rest, finanțarea pentru săpăturile arheologice se rezumă la săpături de salvare datorate unor investiții în autostrăzile care se fac, când se fac, cum se fac. În zona noastră nu se fac asemenea investiții. Lipsa de personal este o altă problemă. Studenții de la Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza nu mai sunt interesați să meargă pe șantierele deschise, așa puține cum sunt. Anul trecut a fost ultimul an în care s-a săpat la Scânteia", a povestit Lăcrămioara Stratulat.

Complexul Muzeal Național „Moldova" a fost în această săptămână gazda unei delegații de experți din Republica Populară Chineză, în contextul acordului de cooperare și schimburi culturale încheiat anul trecut cu Muzeul Culturii Yangshao și Institutul de Arheologie din cadrul Academiei de Științe Sociale a Chinei, Beijing Shaanxi.

La Iași arheologii chinezi încearcă să găsească explicații la similitudinile dintre două culturi neolitice, Cucuteni și Yangshao. Este vorba de un proiect început anul trecut. Cele două culturi neolitice au fost contemporane, iar ariile lor de răspândire s-au aflat la mii de kilometri distanță.

Mai visează vreun tânăr să fie Indiana Jones sau să descopere lumea de acum mii de ani?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Deja cand vad sloganul gol de continut postat de multi: MANDRU CA SUNT ROMAN,si vad cate lucruri de care ar trebui sa ne fie rusine se intampla, mi se face rau.
    • Like 0
  • Lasă, lasă că are "duamna" de la capitală bani de toate kitsch-urile de evenimente și de statui pe care nici nu știu să le mai numească. #MPSD
    • Like 1

Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult