Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Scrisoare deschisă către Ministrul Educației, domnul Daniel David: „Începeți cu oamenii”

protest profesori - iunie 2023

Foto: Inquam Photos / Casian Mitu

Stimate domnule ministru,

Din 2001 intru în școlile din România. Am intrat mai întâi ca voluntar al Pro Democrația, predând educație civică, visând că voi contribui, măcar puțin, la formarea unor cetățeni mai implicați. Astăzi, după mai bine de două decenii, intru în aceleași școli pentru a vorbi despre robotică și inteligență artificială. Uneori, mă întreabă profesorii sau elevii: „Și ce legătură are una cu cealaltă?” Le spun mereu că tehnologia fără valori nu are sens. Că AI-ul ne va face rău dacă nu avem principii, valori, etică și spirit critic. Că meseria de profesor, chiar dacă pare marginalizată, este în continuare cheia.

Am citit raportul QX și m-a impresionat calitatea sa. Nu sunt de acord cu toate concluziile – dar nu asta contează acum. Și România Educată a fost, la vremea ei, un exercițiu academic bine documentat. Dar care, din păcate, nu a avut efectele sperate. Mă gândesc, domnule ministru, dacă nu cumva a venit momentul pentru o abordare diferită. Mai umană. Mai aproape de profesori.

Vedeți, în toți acești ani am învățat un lucru esențial: profesorii din România nu au fost sprijiniți. Au fost trimiși dintr-o reformă într-alta, au fost presați de ministere, de părinți, de societate, să fie „performanți”, „adaptabili”, „vizionari”. Și totuși, foarte rar au fost și încurajați. Prea rar li s-a spus: „Faceți o treabă bună, chiar și în condițiile date.”

Doamna Deca a pornit un gest pe care l-am apreciat: a început să recunoască public profesorii vizibili, cei care inovează. Dar nu e suficient. Câți dintre miniștrii Educației au intrat, neanunțați, într-o școală, nu pentru control, ci pentru a sta de vorbă, sincer, cu profesorii? Câți știu cu adevărat cum se iau deciziile într-o cancelarie? Ce îi doare, ce îi motivează, ce îi face să reziste sau să renunțe?

Eu știu, nu pentru că am vreo funcție, ci pentru că i-am ascultat. I-am întâlnit în sute de școli, la cursuri de AI sau robotică. Profesori reticenți la început – „Ce să facem noi cu AI-ul la clasă?” – care la final mulțumesc sincer. Pentru că, pentru o dată, cineva nu le-a cerut, ci le-a oferit. Nu le-a impus, ci i-a învățat. A fost acolo să-i sprijine.

Știți, e ușor să spui că profesorii nu fac activități practice. Dar noi am închis laboratoare. Cu ce să mai lucreze un profesor de chimie? Să umble cu eprubetele dintr-o clasă în alta? Le cerem „digitalizare” dar uităm că sprijinul vine și cu infrastructură, și cu formare, dar mai ales cu respect.

Nu vă cunosc personal, însă v-am remarcat de mai mult timp în urma unui discurs cu care am rezonat: că școala ne ajută să nu fim proști. M-a emoționat prin sinceritate. În ultima perioadă mai multe voci cer reducerea materiei, pentru că și așa copiii nu o învață și e prea multă. Înțeleg ideea, dar vreau să vă împărtășesc o preocupare: dacă tot ce facem e să „tăiem” din conținuturi fără a le integra mai bine, fără a le conecta la realitate, fără a construi interdisciplinaritate, ne asumăm o gravă eroare. Dacă copiii nu mai învață, în loc să eficientizăm predarea, să o facem mai atractivă, preferăm să reducem materia? Ne adaptăm la scăderea capacității de învățare și la scăderea IQ-ului la nivel mondial, în loc să încercăm să prevenim acest lucru?

Lucrez cu AI, sunt la curent cu ce se întâmplă în lume în această zonă. Știu că singura șansă a copiilor noștri este să devină flexibili, să poată conecta domenii, să aibă o cultură generală solidă. Pentru că AI-ul nu „gândește” – dar va înlocui multe activități repetitive. Copiii noștri trebuie să înțeleagă și ce e un algoritm, dar și cum funcționează corpul uman, și cum se scrie un text coerent. Dacă reducem pur și simplu materia, fără să le oferim acest cadru multidisciplinar, riscăm să contribuim la scăderea abilităților – într-o lume care are tot mai mare nevoie de ele.

Și nu, nu e vina profesorilor că nu reușesc. PNRR-ul, în forma sa actuală, nu îi ajută cu adevărat. S-au cumpărat echipamente fără ghidare, s-au făcut cursuri extrem de generale, care nu țin cont de realitatea din teren. Un profesor de fizică sau biologie nu are nevoie doar de concepte generale despre competențe digitale, ci de aplicații concrete, legate de disciplina sa. Și, din păcate, nimeni nu pare să se ocupe de această coerență.

Domnule ministru, știu că nu e ușor. Știu că veți fi tras în zeci de direcții și veți avea de ales între compromisuri și idealuri. Dar dacă pot să vă rog ceva, ca om care iubește școala, copiii și profesorii: începeți cu oamenii. Mergeți în școli. Stați de vorbă. Nu cu inspectorii. Cu profesorii adevărați, cu cei din laborator, din bibliotecă, din sala de clasă.

Pentru că ei, și nu schemele teoretice, vor duce mai departe această școală. Chiar si cu cadrul legal existent.

Cu încredere,

Ana-Maria Stancu

Fondatoare RoboHub

Activist civic, inovator în educație, partener al sutelor de profesori care încă speră

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • „principii, valori, etică”. morală era mai clar, mai concis, mai simplu. dar un stat eșuat cu-o justiție coruptă nu poate furniza un climat propice. buba zero, t zero, a României e inexistența justiției. avem pseudo. doar. apoi sănătatea care n-are medicamente de urgență deși hoții colcăie fericiți. apoi putem vorbi de proiecte pe termen mediu și lung, cum este educația. semnat: ministrul educației, trufaș autarhic, ușor narcisic, viitor absent.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult