Foto: George Călin/ Inquam Photos
Când spiritul democratic occidental ne-a fost pus sub amenințare și, pentru mulți dintre noi, lumea s-a răsturnat cu susul în jos, totul a pornit „de jos în sus". O campanie proprie de promovare a valorilor europene, o mișcare neoficială, dar profund umană, dusă fără sigle și fără microfoane. După aproape șase luni de diseminare în bucătării, în grupuri de prieteni, în autobuze și în pauzele de la serviciu, cetățenii neodihniți, propagatorii acestei misiuni demne, au luat loc, duminică seară, pe canapelele din sufragerii, pentru a urmări impactul activismului lor civic.
Cu un ochi la ecran, un picior în prag și o valiză în portbagaj, cei care își deschiseseră televizoarele pentru a simți pulsul secțiilor de votare și pentru a urmări declarațiile taberelor celor doi candidați au fost întâmpinați de două imagini contrastante, dar constante și recognoscibile pe durata întregii campanii electorale. Astfel, spre deosebire de cel al lui Nicușor Dan, sediul AUR repugna ideea de răspundere publică, păstrând aparențele unei fortărețe părăsite, din ale cărei uși ferecate ricoșau întrebările și speranțele păstrării unui dialog deschis și constructiv, în eventualitatea unui mandat izolaționist care ar fi putut urma.
La câteva străzi distanță, refugiați în Palatul Parlamentului, se baricadaseră între zidurile unei instituții publice mai mulți dintre liderii și membrii AUR. Chiar la intrare, sus pe scările clădirii, tronau două panouri digitale publicitare ale partidului, care afișau un singur cuvânt, „Respect", acest străin concept, un anti-motto împrumutat recent de George Simion dintr-un dicționar uitat pe masa unei crâșme cu steaguri prăfuite, în care demagogia și patetismul sunt la meniu.
Este vorba despre același respect pe care acesta îl proclama în timpul pelerinajului său politic de peste hotare, când, în țară, se metamorfozase într-o foaie de hârtie lipită undeva pe un pupitru gol, pentru a-i fi denunțată absența din cadrul dezbaterilor unilaterale.
Este aceeași atitudine ostentativă cu care a obișnuit publicul votant de-a lungul întregii sale improvizate cariere politice, iar toate schemele de marketing pe care le-a aplicat, prin caracterul lor depreciativ, s-au dovedit a sedimenta un branding cât se poate de reprezentativ. Singurul respect la care românii și-au întors spatele a fost cel pervertit, golit de sens și tăvălit printre sloganuri îndesate în declarații jignitoare. Pe cel autentic, respectul față de sine, față de binele țării și față de un viitor care nu se mai vrea confiscat, l-au așezat în urne, legitim și majoritar, alegând Europa, nu spectacolul.
Oricât de limpede a fost acest triumf din punct de vedere matematic, și anume în procentele de pe ecranele care numărau voturile, realitatea din spatele cifrelor rămâne mai tulbure. Numărul celor care au votat pentru George Simion nu este deloc neglijabil și constituie o realitate alarmantă, o rană deschisă în fibra societății care, cel puțin pentru acum, va continua să persiste.
Acest sprijin masiv pentru un discurs radical, populist și agresiv nu trebuie trecut cu vederea, ci înțeles, analizat și combătut cu luciditate și responsabilitate. România este divizată și o parte din ea încă strigă după iluzii periculoase, dar toți suntem nevoiți să înaintăm în aceeași direcție. Deocamdată, sunt fericit că putem răsufla ușurați preț de o clipă, căci din următoarea trebuie să trecem la treabă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.