Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

πSD, elipsa lui Dăncilă și Kaiserul Klaus

PSD ar trebui să se numească de acum înainte πSD, pentru că π-ul necunoscut dnei Dăncilă va fi ținut minte de toată lumea.

Analiza în adâncime a celor două evenimente electorale în care s-au manifestat Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis o voi face vineri seara, începând cu ora 21, în emisiunea CAP LIMPEDE la Digi24. Acum vom vorbi doar despre aria cercului.

Dna Dăncilă a răspuns clar, de bunăvoie și nesilită de nimeni, în văzul și auzul țării întregi: „Raza la pătrat”. Aici, jurnalista care a pus întrebarea a greşit: nu trebuia să-i dea pe loc răspunsul corect, trebuia doar să-i spună „Eroare, doamnă Dăncilă”. Sau, mai rafinat, putea să-i „dezvăluie”: „Răspunsul corect este 2r²”. Cu siguranță, candidata s-ar fi repezit, cum s-a agățat și de πr² să zică, da, doi er pătrat, așa am spus și eu; după aceea putea fi făcută de rahat la pătrat.

Deci, Dăncilă nu s-a corectat imediat, cum minte gros acum πSD, ci a fost corectată imediat. După care a dat drumul la clanță: „Am dat meditații la matematică, credeți-mă, mergem alături să vă arăt că știu mai multă matematică decât dumneavoastră (cum invita Dragnea jurnaliștii la toaletă să le arate), credeți-mă, sunt inginer, credeți-mă, am absolvit o facultate tehnică cu media 9, credeți-mă!...”.

Nu s-a găsit niciun jurnalist care s-o întrebe: „De ce să vă credem, doamnă candidat? V-ați întâlnit cu presa, meseria noastră e să nu credem pe nimeni, să cerem întotdeauna dovezi și să verificăm”. 

Sau să-i spună doar atât: Hic Rhodus, hic saltus! Vorba asta rezumă o fabulă a grecului Esop: un atlet fanfaron le povestește ascultătorilor că, pe când se afla în insula Rhodos, a făcut un salt de o lungime uriașă. „Credeți-mă! Pot să aduc și martori din Rhodos”. La care, cineva din audiență a spus în grecește Αὐτοῦ γὰρ καὶ Ῥόδος καὶ πήδημα, ceea ce în latină sună ca mai sus, iar în românește: „Păi, să zicem că aici e Rhodos, sări aici!”.

Eu am rămas cu două întrebări, în urma răspunsului dnei Dăncilă: câți copii a nenorocit cu meditațiile ei gratuite la matematică, dacă sunt reale, și prin ce metode a obținut diploma cu care se laudă.

Și o concluzie geometrică: cercul dnei Dăncilă este o elipsă: 0 (zero)

Dl Iohannis a procedat altfel la aceeași întrebare. Mai întâi, jurnalistul care a adus-o în discuție a comis un act complet în afara eticii meseriei și de un servilism rușinos: a spus că, în întâlnirea paralelă, V. Dăncilă a fost întrebată formula ariei cercului și că a răspuns „raza la pătrat”. A folosit astfel o greșeală a contracandidatei care nu era de față, prin voința lui Iohannis, pentru a-i ridica la fileu președintelui. La zâmbetul ultralarg al Kaiserului Klaus, căci așa s-a comportat actualul președinte cu invitații săi speciali, ca un împărat al republicii, i-a suflat timid, zâmbăreț, aproape șoptit, „dacă vreți să răspundeți…”. 

Kaiserul a zâmbit și mai larg, fără să emită vreun sunet.

C-adicătelea, e sub demnitatea mea de profesor de fizică să răspund la o așa simplă întrebare. Bine, domnule președinte, i-aș fi spus. Dacă asta e prea de tot elementar, atunci spuneți-ne, vă rog, formula de calcul a ariei sferei.

Nu știu dacă știa. Dar ce nu știe cu siguranță Kaiserul Klaus e că, de cele mai multe ori, aroganța ascunde ignoranța. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult