Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Securism după comunism

CNSAS a solicitat Curții de Apel București, pe baza descoperirii unor note informative date de fostul președinte Traian Băsescu, să constate calitatea acestuia de colaborator al Securității. CAB a confirmat vineri, 20 septembrie 2019, legătura cu Securitatea ca turnător a lui Băsescu. Articolul de mai jos a fost publicat de subsemnatul în Gândul, pe 25 mai 2005.

Întoarcerea victorioasă de la Eurovision a formaţiei României - cu asta mi s-a părut că seamănă braţele agitate pe sus cu degetele în V de Marie Jeanne şi băieţii. Ar fi absurd să le reproşezi că arătau vioi şi exuberanţi, dar atunci când printr-o iniţiativă iresponsabilă şi dubioasă pui într-o situaţie limită un stat întreg, cînd se mobilizează pentru repararea prostiilor tale mari resurse umane şi materiale, parcă un sentiment de oarecare jenă, o anume rezervă mi s-ar fi părut mai omeneşti. Şi nu cred că sunt inuman dacă aştept niscai scuze sau păreri de rău adresate ţării de colegii noştri. 

Ce ar fi fost, de pildă, dacă sub impactul implorărilor zguduitoare pe care teroriştii i-au silit să le adreseze poporului, preşedinţiei şi guvernului, am fi cedat, ca Filipinele, fie şi numai luând în discuţie sub presiune retragerea trupelor din Irak? Încă o dată România ar fi stârnit zâmbete internaţionale de dispreţ. Este meritul autorităţilor, în frunte cu preşedintele Băsescu, faptul că s-a respins net şantajul, asigurându-se un câştig important de imagine ţării.

Cum au fost însă eliberaţi, de fapt, jurnaliştii, dacă bani nu s-au dat şi politica externă nu s-a negociat rămâne o întrebare. Până când vom cunoaşte răspunsul, nu pot să preamăresc celula în frunte cu preşedintele. Succesiunea ieşirilor ei în public pe timpul crizei, având ca aproape unic comunicator pe domnul Băsescu, a arătat derută, declaraţii şocante şi contradictorii în decurs de numai câteva zile, arestarea intempestivă a lui Omar Hayssam, evocarea bizară a simbolului Fecioarei Maria, un apel târziu până la ilogic la organizaţiile clericilor musulmani. Traian Băsescu ba avea accese de râs ca un naş de nuntă ţigănească, ba slobozea nişte declaraţii de-ţi îngheţa sângele în vine despre „complicarea situaţiei” şi posibilitatea de „a vedea şi execuţii în direct”. S-a ajuns ca televiziunea Al Jazeera, altfel foarte binevoitoare faţă de România, să atragă atenţia că declaraţiile necontrolate ale preşedintelui român pun în pericol soarta prizonierilor – asta după ce dl. Băsescu probozise aprig ziariştii deoarece teroriştii ar fi făcut zilnic în deşertul irakian revista presei române şi, netăcând, noi cică le dădeam idei… Venită după un asemenea lanţ de aiureli, eliberarea pare chiar lucrarea lui Dumnezeu. 

Dl. Băsescu zice că meritul aparţine „sută la sută” SERVICIILOR NOASTRE (n-am litere mai mari în repertoriul computerului) secrete. Vibrantă şi drăgăstoasă e vocea preşedintelui când mulţumeşte şi iar mulţumeşte secreţeilor noştri – parcă vezi aievea infiltrând Irakul trâmbe de agenţi cu antenuţe ascunse sub turban sub conducerea căpitanului Stejeran, precum şi antiteroşi vânjoşi la vederea cărora răpitorii îşi smulg cearceafurile cu pătrăţele de pe cap şi izbucnesc în plâns. Oricât ar părea de ciudat, cinicul jucător politic Traian Băsescu exhibă aici chiar un sentiment.

Primii trei preşedinţi pe care i-a avut România au fost în primul rând activişti de partid comunist. Şi Ceauşescu, şi Iliescu, şi Constantinescu au avut relaţii complexe cu Securitatea, dar reflexele lor fundamentale sunt de activişti, de aparatcici, nu de securişti. Un aspect puţin cunoscut al istoriei comuniste este lupta surdă dintre Partid şi Securitate. Creată de Partid, Securitatea a ajuns să „lucreze” informativ şi să preseze Partidul şi chiar pe Ceauşescu. O culme a conflictului s-a atins în noiembrie ‘89, la „Ultimul Bal”, Congresul al XIV-lea al PCR, când, pe culoarele Sălii Palatului, activiştii şi securiştii care înţesau sala se îmbrânceau şi se înjurau printre dinţi. Revoluţia, deşi făcută cu acceptul Securităţii, a dus la strivirea acestei structuri informativ-represive de către activiştii PCR înţeleşi cu Armata.

Vreme de 15 ani, sub activiştii Iliescu şi Constantinescu, în politică a avut prim-planul tipul de fost activist PCR. Traian Băsescu, deşi fost membru PCR, nu are structură de activist. Este primul preşedinte în care predomină spiritul securist, întrupând o nostalgică revanşă a Instituţiei asupra PCR. Băsescu a şi recunoscut intimităţile sale cu Securitatea, spunând doar că n-a făcut poliţie politică. Dl preşedinte are un ataşament sincer pentru grade mari, structuri secrete, ofiţeri acoperiţi, metode de urmărire şi forţă, hotărâri dictatoriale luate în regim militar. Demagogia „democratică” a activistului îi e străină.

Oricât de mult am fi pătimit în anii din urmă, încercările României nu s-au încheiat. După 15 ani sub comunismul rezidual, ne aşteaptă, ca să ne înghiţim până la capăt moştenirea, cel puţin 5 ani de securism rezidual.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult